Pe măsură ce ne îmbarcăm în această a 9-a ediție a manualului Suport Vital al Traumei în Prespital (SVTPS), reflectăm asupra celor 37 de ani de progres continuu și de îmbunătățiri în domeniul îngrijirilor în prespital. SVTPS a luat ființă în anul 1981, în perioada implementării Suportului Vital Avansat al Traumei (SVAT) pe care l-a completat cu succes. Referitor la resuscitarea cardiopulmonară (RCP), vreme îndelungată (în perioada anilor 1970 și 1980) cercetările în domeniul îngrijirilor traumei au fost direcționate asupra eforturilor în suportul vital avansat. Deși au fost înregistrate progrese, totuși s-a putut constata un aparent decalaj în supraviețuirea în prespital. Nu a durat mult până când s-a realizat că scopul activității în prespital trebuie să fie altul decât doar acela al apelului la numărul unic de urgență 112 și al transportului pacientului. În cazul stopului cardiorespirator, a fost recunoscut faptul că inițierea precoce a RCP în prespital sau de către o persoană aflată la fața locului este un factor decisiv pentru supraviețuire. Datele studiilor timpurii au susținut că este necesară instruirea tuturor oamenilor în suportul vital de bază, iar îmbunătățirea ratelor de supraviețuire a celor aflați în stop cardiac în afara spitalului a fost uluitoare. Cu cât am studiat și am învățat mai mult despre numeroasele variabile care scad morbiditatea și mortalitatea unui pacient rănit, a devenit evident că un volum adecvat de cunoștințe însușite pentru acordarea de îngrijiri în prespital – de la descarcerare, la identificarea rapidă și tratamentul leziunilor amenințătoare de viață precum compromiterea căii aeriene și exsangvinarea, până la procedurile de transport în siguranță – ar putea fi cumulate ca un continuum de bune practici de îngrijire medicală care ar însemna evoluție și prognostic mai bune pentru pacient. Astfel, SVTPS a devenit standardul mondial pentru îngrijirea în prespital. Deși conceptele de bază SVTPS au rămas aceleași odată cu trecerea anilor, provocările neprevăzute cărora personalul medical din prespital le face față în zilele noastre au devenit tot mai complexe și deseori echipele de intervenție se confruntă cu incidente și leziuni similare celor de pe câmpul de luptă, ceea ce impune efectuarea unui triaj rapid. Această a noua ediție a SVTPS include o acoperire mai vastă în acest sens. Programul SVTPS continuă să se dezvolte și să devină mai solid datorită conducerii, angajamentului și parteneriatului Colegiului American al Chirurgilor (CAC) (American College of Surgeons, ACS) și Asociației Naționale a Tehnicienilor Medicali de Urgență (ANTMU) (National Association of Emergency Medical Technicians, NAEMT). În completare, numeroase alte noi cursuri pentru situații de urgență și programe de formare susțin și au încorporate conceptele de bază SVTPS în curricula. Acestea includ următoarele (fără a se limita la ele): Cadrul Tactic de Urgențe Medicale (CTUM) (Tactical Emergency Medical Support, CONTOMS), Suportul Medical Operațional Contra Terorismului și Contra Narcoticelor (SMOCTCN) (Counter Narcotics and Terrorism Operational Medical Support, CONTOMS), Îngrijiri în caz de Accidente în Lupte Tactice (IALT) (Tactical Combat Casualty Care, TECC), SVTPS (PHTLS) pentru Primii Respondenți, Îngrijiri în caz de Urgențe Tactice (ICUT) (Tactical Emergency Casualty Care, TECC), Controlul Hemoragiei (C-HEM) (Bleeding Control, B-CON) și sistemul militar de întrajutorare ”buddy care”. Înțelegând că trebuie să fim pregătiți pentru orice pericol neașteptat, practicile noastre trebuie să evolueze în raport cu amenințările actuale. Este lesne de înțeles că SVTPS trebuie să continue să se reînnoiască pe parcursul deceniilor următoare pentru a face față unei lumi mult mai complexe și aparent mai instabile. Atât ca fost militar, dar și ca civil – în linia întâi pe timp de pace și pe timp de război – recunosc în primul rând imensa contribuție pe care a avut-o SVTPS la reducerea semnificativă a ratei morbidității și mortalității în contextul tuturor amenințărilor. SVTPS a fost pentru mulți ani sub îndrumarea dragului nostru prieten și coleg, a cărui prezență emblematică va continua să dăinuiască prin intermediul îngrijirilor traumei în prespital. Numeroase decenii, Dr. Norman McSwain a condus și servit cu abnegație; va fi rămas astfel în amintirea noastră, a tuturor. În prezent suntem norocoși să beneficiem de călăuzirea unuia dintre directorii medicali pe care i-am cunoscut, ai noii generații, Dr. Alex Eastman, talentat tânăr chirurg traumatolog și fost pompier/TMU pe care îl cunosc de decenii. Ne aflăm deci pe mâini bune, înzestrate, foarte sigure, pe măsură ce trasăm drumul SVTPS împreună pentru viitor.

Richard Carmona, MD, MPH, FACS

VADM, Corpul de Comandă al Serviciului de Sănătate Publică (în retragere)

Al 17-lea Chirurg General al Statelor Unite ale Americii Profesor Emerit, Universitatea din Arizona

De ce SVTPS? Filosofia cursului de învățare Suportul Vital al Traumei în Prespital (SVTPS) (Prehospital Trauma Life Support, PHTLS) se axează pe principii, nu pe preferințe. Concentrându-se pe criteriile de bună îngrijire a traumei, SVTPS promovează gândirea critică. Comitetul de Traumă în Prespital (CTPS) al Asociației Naționale a Tehnicienilor Medicali de Urgență (ANTMU) (The PHT Committee of the National Association of Emergency Medical Technicians [NAEMT]) consideră că practicienii din cadrul serviciilor medicale de urgență (SMS) iau cele mai bune decizii pentru pacienți atunci când dețin un fundament solid de principii-cheie și cunoștințe întemeiate pe dovezi. Trebuie descurajată învățarea pe de rost a schemelor mnemonice. În plus, nu există un singur ”mod SVTPS” pentru a aplica în teren o abilitate specifică. Inițial trebuie învățat principiul abilității (competenței) respective, iar ulterior este recomandată o metodă satisfăcătoare pentru punerea în practică a abilității conform principiului. Autorii înțeleg că nu poate fi aplicată o tehnică unică pentru infinitatea de situații inedite întâlnite în condiții de prespital.

Informația la zi Dezvoltarea programului SVTPS (PHTLS) a început în 1981, pe vremea implementării programului pentru medici, Suport Vital Avansat al Traumei (SVAT) (Advanced Trauma Life Support ATLS). Întrucât cursul SVAT este revizuit o dată la 4-5 ani, modificările pertinente sunt integrate în următoarea ediție a SVTPS. Această a noua ediție a programului SVTPS a fost modificată pe baza cursului SVAT din 2017 și a celei de-a zecea ediții a manualului SVAT, precum și pe baza unor publicații ulterioare acestora, din literatura medicală. Cu toate că urmărește îndeaproape principiile SVAT, programul SVTPS este special proiectat pentru instruirea cursanților de a face față provocărilor unice atunci când iau în primire pacienți în afara mediului spitalicesc. Toate capitolele au fost revizuite extensiv.

Baza științifică Autorii și editorii pledează pentru o abordare fundamentată pe probe, care înglobează referințe din literatura medicală ce susțin principiile de bază, iar documente adiționale, publicate de către organizații naționale, sunt citate atunci când este necesar. Numeroase referințe au fost adăugate, permițând acelor cadre medicale din prespital cu minți căutătoare, “iscoditoare”, să parcurgă documentele științifice originale care alcătuiesc bazele probatorii ale recomandărilor noastre.

SVATPS (PHTLS) - Lider mondial Datorită succesului fără precedent al edițiilor anterioare ale cursului SVTPS, programul a continuat să se dezvolte rapid. Cursurile SVTPS continuă să se răspândească în SUA în rândul civililor și al sectoarelor militare. A fost de asemenea transmis la nivel mondial în peste 68 de țări, iar la momentul actual multe altele își exprimă interesul pentru SVTPS, în efortul de a rafina serviciile de îngrijire de urgență din prespital. Personalul specializat pentru îngrijiri de urgență în prespital are responsabilitatea asimilării cunoștintelor și abilităților specifice spre a le folosi în interesul pacientului. Editorii și autorii acestui material, alături de Comitetul TPS al ANTMU, nădăjduiesc că veți îngloba această informație în practica dvs. și că vă veți consacra îngrijirii pacienților cu leziuni traumatice.