Confesiunile unui opioman englez au fost publicate mai întâi în foileton în London Magazine, în anul 1821, iar în 1822 au apărut în volum. Aceasta a fost prima scriere majoră a lui Thomas De Quincey şi cea care l-a făcut cunoscut cu rapiditate în lumea literară a epocii. Cartea este o relatare a adolescenţei şi tinereţii rebele şi chinuite a autorului, un romantic revoltat. În plus, reprezintă una dintre primele descrieri detaliate ale dependenţei de un drog (pe atunci legal): opiul. Sensibilitatea acută a celui ce povesteşte şi rememorează, ampla frescă socială pe care o realizează – de la lumea micii nobilimi până la cea a mahalalelor mizere din Londra, unde adolescentul fugar ajunge să trăiască o vreme –, precum şi descrierea plăcerilor şi chinuri-lor opiului fac din Confesiunile... lui De Quincey o lectură deopotrivă cuceritoare şi instructivă. Printre autorii asupra cărora scriitorul şi-a exercitat influenţa de-a lungul timpului se numără Edgar Allan Poe, Charles Baudelaire şi Nikolai Gogol, iar mai târziu, în secolul XX, Jorge Luis Borges.

Thomas De Quincey (autor)

Thomas De Quincey (1785‑1859) s‑a născut în Manchester, ca fiu al unui negustor înstărit, care a murit când Thomas era foarte mic, şi al unei mame inteligente şi autoritare. A fost un copil bolnăvicios şi singuratic şi a fost educat foarte strict. În 1796 a fost înscris la King Edward’s School, în Bath, dar după trei ani mama l‑a retras de acolo şi l‑a înscris la altă şcoală. La vârsta de cincisprezece ani a fost trimis la Manchester Grammar School, de unde a fugit după nouăsprezece luni, refuzând să se întoarcă. Spirit rebel, adolescentul Thomas a plecat de unul singur într‑o călătorie prin Ţara Galilor, apoi a ajuns în Londra, unde a trăit într‑o sărăcie lucie, a suferit de foame şi s‑a îmbolnăvit, însă a refuzat să ceară ajutorul familiei. În cele din urmă s‑a întors totuşi acasă. După această escapadă boemă, De Quincey a studiat la colegiul Worcester din Oxford, dar nu a reuşit să treacă examenul oral final şi să obţină o diplomă de absolvire. În această perioadă i‑a cunoscut pe poeţii Samuel T. Coleridge şi William Wordsworth. Pe ultimul dintre ei îl admira din copilărie şi, din acest motiv, De Quincey s‑a mutat ulterior în regiunea Marilor Lacuri, evocată de Wordsworth în poemele sale. A fost jurnalist, eseist şi traducător, însă a rămas în memoria culturală a lumii cu volumul Confesiunile unui opioman englez. Textul acesta nu i‑a inspirat doar pe romancieri şi poeţi, ci chiar şi pe muzicieni şi pictori. Thomas De Quincey a murit pe 8 decembrie 1859, în Edinburgh, Scoţia.