Poetul, eseistul şi traducătorul Daniel Lascu (01.08.1947 – 25.02.2014) s-a petrecut pe bolta cerească a Ieşilor precum o stea căzătoare, persistând doar în memoria contemporanilor ca o minune a spiritului, dar şi ca poet damnat, prezent fiind el prin creaţiile sale în anii ′70 şi ′80 ai secolului trecut în reviste culturale şi antologii, astăzi ocultate prin arhive şi biblioteci. Efortul de a-i „re-încarna” creaţia lirică printr-o carte a devenit la un moment dat grija „grădinarului” acestei ediţii şi a Editurii Cartea Românească Educaţional. Acest prim opus apare la sugestia iniţială a scriitorului şi prietenului ieşean a lui Daniel Lascu, Liviu Antonesei.