Aceasta carte poate fi considerata lucrarea cea mai importanta din istorie in ceea ce priveste conceptul de disociere, teoriile despre trauma si disociere ale lui Pierre Janet fiind considerate de baza in randurile oamenilor de stiinta care studiaza efectele sindromului stresului post-traumatic (PTSD). Prin studiile sale clinice Pierre Janet a teoretizat legatura intre traumele timpurii si disocierea ca reactie de aparare prin care individul se simte deconectat sau incepe sa se deconecteze de amintirile, emotiile, gandurile, sentimentele si chiar identitatea lor.

Aceasta lucrare reprezinta teza de doctorat in Filosofie sustinuta de Pierre Janet la Sorbona in anul 1889. In secolul al XVIII-lea, filosoful Étienne de Condillac isi imagina o metoda ingenioasa pentru a studia gandirea umana: ea presupunea existenta unei statui ca un „spirit vid” in care sa se poata introduce, pe rand, fiecare senzatie, emotie, gand si fiecare fenomen al constiintei. Din pacate, realitatea simultana a tuturor acestor fenomene intrepatrunse l-au facut pe bietul Condillac sa-si exerseze metoda doar in imaginatie. Iata insa ca starea de catalepsie pe care o aveau bolnavii mintal pe care ii trata Janet „procura aceste suprimari bruste si complete, apoi aceste restaurari graduale ale constiintei de care dorim sa profitam pentru experimentele noastre”.

Pierre Janet considera ca diferenta dintre o stare patologica si cea normala este una de grad: „Daca am cunoaste bine bolile mintale, nu ar fi dificil sa studiem psihologia normala.” Metoda folosita in lucrarea sa este cea a stiintelor naturale: faptele au fost adunate prin observatie, pe baza carora au fost formulate ipotezele ce au fost ulterior verificate prin experimente. Subiectii supusi experimentelor au fost persoane isterice si hipnotizabile, atinse de alienare mintala sau epilepsie.

CUPRINS

Prefata la editia a treia 7

Prefata la editia a doua 9

Introducere 29

PARTEA INTAI

AUTOMATISMUL TOTAL

Fenomenele psihologice izolate 41

I.Descrierea fenomenelor provocate in timpul starii cataleptice 43

II. Interpretarea mecanica sau fizica a acestor fenomene 52

III. Interpretari psihologice: catalepsia asimilata somnambulismului 62

IV. O forma rudimentara de constiinta. izolarea senzatiei si a imaginii 69

V.Natura constiintei in timpul catalepsiei 78

VI. Natura constiintei in timpul starilor similare catalepsiei 84

VII. Interpretarea fenomenelor particulare catalepsiei si a principiilor 90

Concluzie 101

Uitarea si diversele existente psihologice succesive 103

I.Diferitele trasaturi propuse care ajuta la recunoasterea somnambulismului 103

II. Trasaturi esentiale ale somnambulismului: uitarea la trezire si memoria alternanta 109

III. Variatii si complicatii ale memoriei alternante 122

IV. Cercetare asupra unei stari specifice a amintirii si uitarii imaginilor 130

V. O conditie a amintirii si a uitarii in cazul fenomenelor complexe 141

VI. Interpretarea uitarii la trezirea din somnambulism 149

VII. Diverse existente psihologice succesive; modificari spontane ale personalitatii 158

VIII. Diverse existente psihologice succesive. Schimbarile de personalitate in somnambulismele provocate 167

Concluzie 180

Sugestia si restrangerea campului constiintei 183

I.Rezumatul istoric al teoriei sugestiei 185

II.Descrierea catorva fenomene psihologice produse cu ajutorul sugestiei 189

III. Diverse teorii psihologice despre sugestie 214

IV. Amnezia si distragerea 234

V. Restrangerea campului constiintei 239

VI. Interpretarea fenomenelor de sugestie. Domnia perceptiilor 248

VII. Caracterul indivizilor sugestibili 255

Concluzie 269