Nu trebuie să ne limităm doar la teoriile existente și să păstrăm tot soiul de rigori inflexibile în ceea ce privește disciplina terminologiei și termenii de specialitate. Dacă realizăm totul doar în conformitate cu normele terminologiei, atunci va trebui ca, inevitabil, să „tăiem condurii Cenușăresei”, adică să facem ajustări nepotrivite care duc la rezultate nefavorabile. Poate că putem înțelege „conceptele-cheie din gândirea și cultura chineză” drept „cuvinte-cheie din gândirea și cultura chineză”. Dacă procedăm astfel, va crește într-o oarecare măsură libertatea de alegere a cuvintelor și va putea fi evitată sau va fi atenuată problema neconformării cu definițiile stricte ale conceptelor.

Zheng Shupu – cercetător la Centrul de Studii Culturale și de Limba și Literatura Rusă din cadrul Universității din Heilongjiang, membru în cadrul Comitetului Național de Evaluare a Termenilor Științifici și Tehnici

Pentru a defini cuvintele dintr-o limbă, un dicționar este un punct bun de plecare. Dar, cum niciun instrument nu este potrivit pentru absolut orice, pentru a înțelege semnificațiile tradiționale care se degajă din conceptele și termenii canonici care țin de filosofia, literatura și arta chineză, avem nevoie de o unealtă care ne poate duce la un alt nivel de cunoaștere. Termenii își capătă conotațiile și asocierile în urma unor difuzări culturale extensive; prin descrierea contextului în care au apărut conceptele-cheie, cărțile din această serie permit stabilirea unei legături rafinate și bogate cu sistemul gândirii chineze.

Josh Mason – profesor de filosofie în cadrul Universității Loyola Marymount