Merg prin glod de parcă m-aş îndrepta spre anii ’60 din secolul trecut, când ajungeam dimineaţa la şcoală şi ne adunam zeci şi zeci de elevi în jurul gropii cu apă, căutând să punem mâna pe un feleştioc ca să ne spălăm cizmele murdare până la carâmb. Localităţile rurale, dar şi cele urbane, lipsite de fonduri de întreţinere şi cu resursele sovietice epuizate, vor arăta aşa cum am putut vedea pe internet oraşul Soroca la 1781, zugrăvit într-o acuarelă a unui pictor german-elveţian pe nume Johann Heinrich Müntz: numai cetatea, în spatele căreia abia dacă zăreşti vreo câteva case.