Focalizând câteva orbite incandescente din opera unor scriitori precum Roberto Juarroz, Eugenio Montale, René Daumal, Giuseppe Ungaretti, José Hierro, Fernando Pessoa, Mihai Eminescu, Ion Barbu,

I.L. Caragiale sau Vintilă Horia, eseurile cuprinse aici caută cărări tocmai spre inefabila lume a sensului ființei, lume fără de care Subiectul s-ar pierde în zarva Obiectului. În acest demers, dimensiunea fractală, specifică gândirii poetice, este coroborată cu gândirea transgresiv-integratoare, conceptualizată de Stéphane Lupasco, Werner Heisenberg, Basarab Nicolescu sau Edgar Morin. Vădita comuniune de orizont a literaturii cu celelalte căi de cunoaștere iluminează legătura dinamic-contradictorie dintre Subiect și Obiect, vitală pentru salvarea ființei din entropia ce ne troienește prezentul.