Amintirile copilăria, simțirile mele se așază în cuvinte și răzbat peste timp – triumf al libertății lăuntrice – ca într-o cursă, sau maraton hotărât și neîntrerupt, încer­când să evadeze din celălalt înțeles al cuvântului „cursă”, cel cu sens de capcană (atrapă), de prinsoare, și să devină, în ipostaze simple, reprezentări ale eului. Nimic nou în ce exprim, n-am nicio îndoială. Ecourile de început de me­mo­rie, descoperirile, bucuriile, mâhnirile mele ca prunc, adolescent sau adult, repetând oarecum misterul oricărei existențe, s-au dezlegat în înțelesuri, în descifrări și exprimări. Sunt noutățile mele, revelațiile mele, pătrun­derile mele. Am fost și rămân, sper, ca fiecare dintre noi, la capătul unor răspântii de unde pleacă, radial, potecile multor provocări în ce mă privește.

Manuela MOSCAL