- Suportul teoretic si empiric al parteneriatelor scoala-familie-comunitate;

- Designul cercetarii;

- O comparatie intre perspectiva parintilor si cea a profesorilor;

- Parteneriatul scoala-familie: perspectiva adolescentilor;

- Modele de coeziune familiala si reusita scolara;

- Principiile educative ale parintilor;

- Practicile educative parentale.

O problema stringenta pentru Romania o reprezinta responsabilitatea locala pentru calitatea educatiei si succesul scolar, care reclama cai diferite de stabilire a relatiilor de colaborare intre scoli, familii si comunitati. Avem in vedere ca scolile de toate gradele sint organizatii responsabile pentru educatia formala a copiilor si adolescentilor. Scolile care duc la bun sfirsit mult mai eficient aceasta responsabilitate se considera pe ele insele si elevii lor ca parte a sistemului social ce include familiile si comunitatile. Cercetarile desfasurate in Statele Unite si in unele tari din Europa arata ca atunci cind scolile, familiile si comunitatile lucreaza impreuna ca parteneri, beneficiari sint elevii. Parteneriatele dintre scoli, familii si comunitati pot: (a) ajuta profesorii in munca lor; (b) perfectiona abilitatile scolare ale elevilor; (c) imbunatati programele de studiu si climatul scolar; (d) imbunatati abilitatile educationale ale parintilor; (d) dezvolta abilitatile de lideri ale parintilor; (e) conecta familiile cu membrii scolii si ai comunitatii; (f) stimula serviciul comunitatii in folosul scolilor; (g) oferi servicii si suport familiilor; (h) crea un mediu mai sigur in scoli.Motivul principal pentru crearea unor astfel de parteneriate este dorinta de a ajuta elevii sa aiba succes la scoala si, mai tirziu, in viata. Atunci cind parintii, elevii si ceilalti membri ai comunitatii se considera unii pe altii parteneri in educatie, se creeaza in jurul elevilor o comunitate de suport care incepe sa functioneze. Parteneriatele trebuie vazute ca o componenta esentiala in organizarea scolii si a clasei de elevi. Ele nu mai sint de mult considerate doar o simpla activitate cu caracter optional sau o problema de natura relatiilor publice. In tarile dezvoltate, cu deosebire pe continentul nord-american, parteneriatele scoala-familie-comunitate sint esentiale in procesul de educatie a elevilor si in succesul lor la scoala. Dovada o reprezinta faptul ca Departamentul de Educatie al SUA are un subsecretar de stat pentru servicii comunitare si parteneriate si un director pentru parteneriate educationale si implicare a familiei. De asemenea, la nivelul fiecarui stat si district al organizarii administrative americane se gasesc responsabili oficiali care se ocupa de servicii educationale comunitare. In fiecare tara din Uniunea Europeana exista structuri formale organizate de participare a parintilor in sistemul educational. Legislatiile si proiectele de reforma educationala ale anilor '90 au definit in majoritatea tarilor noi legi referitoare la participarea parentala in sistemele educationale. Autonomia scolilor si participarea parintilor la gestiunea lor se afla in centrul dezbaterilor si legislatiilor actuale.