Pe zi ce trece, limba romana devine o mare și frumoasa necunoscuta, sub impedimentul vremurilor, al schimbarilor provocate de Carpe diem, goana dupa nou, aici și acum. Gramatica de fața este o incercare de continuitate și concizie, in ceea ce privește sintaxa frazei, limbii romane. Textele alese din literatura romana și universala au rolul de a lamuri necunoscutele și cheile sintaxei limbii romane, facilitand accesul la informație, atat profesorilor care predau la clasele a VIII-a, la clasele de liceu, daca gramatica va fi introdusa in curricula, pentru admiterea la facultate, titularizare, definitivat și gradul doi, pentru profesorii de romana și pentru invațamantul școlar și preșcolar, cat și elevilor sau studenților care vor da examen, la limba romana.
De ce o alta carte de gramatica, atunci cand exista atatea deja? Poate și pentru ca numai șase la suta din absolvenții de clasa a VIII- a, in 2022, secolul XXI, scriu corect, gramatical, și nu numai, vorbesc la fel.
Lucrarea numita Sintaxa frazei pe ințelesul tuturor reprezinta o incercare de a observa in detaliu, cateva chestiuni practice, punctuale, legate de diferențele de abordare, de interpretare și de structura, care s-au impus in gramatica limbii romane contemporane, odata cu apariția lucrarii Gramatica de Baza, a Limbii Romane. Raportarea comparativa, a gramaticii romanești, tradiționale, la cea europeana este metoda pe care se bazeaza lucrarea. Subiectul de fața face referire la subordonatele necircumstanțiale și circumstanțiale.
Am analizat și programele de examen și am stabilit cat din ceea ce este nou poate fi studiat de elevii, studenții și profesorii care mai au in curricula, gramatica.
Astfel, in Partea I, Capitolul I am prezentat noțiuni tradiționale și moderne despre sintaxa frazei. In Capitolul al II-lea, am realizat un studiu de caz in ceea ce privește propozițiile subordonate necircumstanțiale, așa cum apar in viziune tradiționala și moderna, cu accent asupra faptului ca la unele propoziții (spre exemplu, propoziția subordonata atributiva) nu pot fi scoase din manuale sau auxiliare, deoarece ele inca apar in currricula de evaluare naționala, titularizare, definitivat, gradul II sau admitere la facultate. In Capitolul al III-lea, am dat exemple de propoziții subordonate circumstanțiale, insistand asupra dificultaților in ceea ce privește imparțirea frazei, in propoziții, dar și felul subordonatelor. Partea a II-a cuprinde exemple de fraze ce conțin propoziții subordonate, conjuncționale și relative, necircumstanțiale, respectiv propoziții subordonate, conjuncționale și relative, circumstanțiale, dar și un subcapitol, al doilea, care vine in sprijinul elevilor și studenților, cu exemple de subordonate diferite introduse de același tip de element subordonator, conjuncție, pronume relativ, adjectiv pronominal relativ sau adverb relativ.
Prin urmare, lucrarea de fața se constituie ca o analiza comparativa, la nivel formal, intre cele doua gramatici, cea tradiționala și cea moderna, cu scopul de a clarifica, in linii mari, diferențele teoretice, la nivel sintactic.
