Smerenia este cununa virtuților

Un frate l-a întrebat pe un bătrân ce să facă să se mântuiască.

Bătrânul a răspuns:

‒ Du-te, roagă-te lui Dumnezeu ca să-ți dea plângere în inima ta și smerenie și ia aminte totdeauna la păcatele tale și nu judeca pe nimeni! Să nu ai prieteșug cu vreun copil, nici cunoștință cu vreo femeie, nici prieten eretic, și taie îndrăzneala de la tine și înfrânează-ți limba și pântecele și gustă doar puțin vin! Și, de va grăi cineva despre orice fel de lucru, nu te certa cu dânsul, ci, de va grăi bine, zi: așa este cu adevărat, iar, de va grăi rău, zi: tu știi ce spui. Și nu te contrazice cu dânsul pentru cele ce a grăit.

‒ Simt dreptatea cuvintelor tale, a spus fratele, dar cum pot învăța eu toate acestea?

‒ Prin smerenie, a răspuns bătrânul și a tăcut.