„Scopul acestui volum este de a prezenta o serie de studii și sinteze despre (re)instituționalizarea sociologiei după Marele Război, pentru că anii cu începere din 1918 au avut un impact puternic asupra fiecărei sociologii din Europa Centrală și de Est. A prezenta succint procesele de organizare a sociologiei din Bulgaria, Cehia, Polonia, România, Rusia și Ungaria este un demers justificat nu numai din perspectiva diferențelor față de Occident, ci mai ales pentru că fiecare țară, într-un fel specific, a conferit sociologiei o vocație de modernizare a întregii societăți. Această vocație militantă poate fi remarcată imediat de către cercetătorul/oarea în domeniu.

Sperăm că lectura antologiei va inspira proiecte de cercetare comparative, cu scopul explorării și înțelegerii conexiunilor mai largi. Se poate observa cât de mult este legată dezvoltarea științelor sociale de gradul de dezvoltare a democrației din fiecare țară. În cazul special al (re)pornirii științelor sociale după Marele Război, putem nota că destinele mișcărilor sociologice au fost influențate de statutul țărilor respective – câștigătoare sau perdante după terminarea războiului. În Polonia, Cehoslovacia și România, bazându-se pe antecedente mai mult sau mai puțin puternice, sociologia s-a dezvoltat fără ingerințele autorităților, uneori chiar primind ajutor din partea instituțiilor statului. În schimb, țările care au pierdut războiul, precum Bulgaria, Rusia și Ungaria, au trecut prin revoluții, revolte și atentate majore, fapt ce a dus la apariția unor regimuri politice ostile sociologiei. Din Rusia bolșevică și Ungaria horthistă-conservatoare – regimuri cu ideologii diametral opuse –, au fost alungați sociologii deja consacrați și a fost îngreunată sau chiar suspendată munca de cercetare a celor rămași. În ciuda condițiilor foarte diferite, toate sociologiile central-est-europene (cel puțin în țările reprezentate în acest volum) au ca numitor comun servirea binelui general și modernizarea națiunii de care aparțin; prin urmare, angajarea lor publică este definitorie.”