Coordonatori: Gheorghe Iacob, Ovidiu Buruiană

Semnează: Mihaela Botnari, Cătălin Botoșineanu, Ovidiu Buruiană, Mihai-Ștefan Ceaușu, Andrei Corbea-Hoișie, Maria Georgescu, Rudolf Gräf, Wolf D. Gruner, Marian-Ionuț Hariuc, Gheorghe Iacob, Ioan Lumperdean, Eusebiu Narai, Ionuț Nistor, Petre Otu.

Pe copertă: Proclamarea Regatului României în Adunarea Deputaților, la 14/26 martie 1881 (litografie, Librăria Frații Ionnițiu & Co)

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

Pentru o societate aflată mai mereu în criză, situată într-o realitate geopolitică mai mereu complicată, care a presupus din partea elitelor românești balansări între diverse centre de putere din Est și din Vest, disputa academică asupra modelului de dezvoltare în trecut este întotdeauna importantă: precizarea interferențelor și interdependențelor ajută la cuprinderea metodologică a transformărilor sociale prezente. (OVIDIU BURUIANĂ)

Considerăm că modernizarea României reprezintă o realitate semnificativă, de necontestat, întrucât sensul evoluției societății românești a fost evident de creștere cantitativă și calitativă. Nivelul modernizării trebuie analizat printr-o nuanțată contextualizare internă și externă pentru fiecare domeniu în parte. (GHEORGHE IACOB)

Cuprins

Ovidiu Buruiană, Argument: Despre nevoia de a (re)discuta „modelul” de dezvoltare a societății românești moderne. Relevanța unui demers academic

Gheorghe Iacob, România de la 1859 la 1914. Alternative (modele) în strategia modernizării. Modernizarea – succes sau eșec?

I. Instituiri culturale și educaționale. Limitele adoptării modelului occidental

Andrei Corbea-Hoișie, „Modelul” cultural german la Junimea

Gheorghe Iacob, Locul Universităților cu predare în limba germană în formarea elitei României moderne

Cătălin Botoșineanu, Universitatea din Iași în căutarea unui model. Perspective instituționale și legislative (1860-1938)

Mihai-Ștefan Ceaușu, Universitatea din Cernăuți: de la modelul cultural german la cel românesc de sorginte franceză

Ionuț Nistor, Reforma învățământului primar din 1924: modele, imperative, implicații

Mihaela Botnari, Învățământul primar și secundar din Basarabia la începutul perioadei interbelice

II. Realitățile economiei românești. Studii de caz

Ioan Lumperdean, Rudolf Gräf, Regimurile politice și modernizarea economiei Transilvaniei. O retrospectivă între anii 1850-1918

Rudolf Gräf, Eusebiu Narai, De la StEG la UDR. Începuturile industriei moderne în România (1920-1948)

III. Politica internă și externă românească. Influențele organizaționale din „afară”

Ovidiu Buruiană, Liberalii români și căutarea unui model de dezvoltare pentru societatea românească între cele două războaie mondiale

Wolf D. Gruner, Die Balkankriege von 1912 und 1913 und die Rolle Rumäniens

Marian-Ionuț Hariuc, Republica de la Weimar și propaganda culturală franceză în România (1927-1933)

IV. Armata română și modelele sale formative

Maria Georgescu, Construcția militară românească între modelul francez și cel german (1859-1914)

Petre Otu, În umbra modelului francez. Armata Română în „Marele Război” și după (1914-1939)

Lista contributorilor

BOTNARI, MIHAELA – Doctorand la „Universitatea Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Istorie, având ca domenii de interes relațiile româno-sovietice, raporturi internaționale în timpul Războiului Rece, istoria educației. Membru în mai multe proiecte de cercetare. Dintre studiile relevante: „Colaborarea româno-sovietică în domeniul educației. Studenții români în URSS (1946-1956)”, în The „A. D. Xenopol" Institute of History Yearbook, Iași, 2015 și „Art historian Alexandru Tzigara-Samurcaș, germanophilia and contacts with the German world”, în Iulia Zup, Alexandra Chiriac, Ionuț Nistor, Adrian Vițalaru (eds.), German language, science and culture in the Romanian educational system (1918-1933). Political debates and academic connections, Konstanz, 2021; a editat, alături de Vadim Guzun, volumul Николай Саблин, Путешествие по Эльдорадо. Десять лет в советских лагерях, Cluj-Napoca, 2016.

BOTOȘINEANU, CĂTĂLIN – Arhivist la Serviciul Județean Iași al Arhivelor Naționale ale României, lector asociat la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în Istorie a aceleași facultății, în 2011, cu o teză despre profesorii Universității din Iași în primul deceniu interbelic. Domenii de interes: istoria învățământului, istoria Iașului, arhivistică, patrimoniul cultural. Dintre studiile și articole relevante: „Facultatea de Litere și Filozofie a Universității din Iași. Recrutarea corpului profesoral în primul deceniu inter­belic”, în Analele Științifice ale Universității din Iași, seria Istorie, LX, 2014; „Universitatea din Iași-Universitatea din București. Mobilitatea academică (1864-1948)”, în Ion Toderașcu, Bogdan-Petru Maleon, Cătălin Botoșineanu (editori), Iași, 2014; „Trădători vs. Patrioți la finalul Marelui Război. Excluderea lui Constantin Stere de la Universitatea din Iași”, în Historia Universitatis Iassiensis, VIII, 2017; „Ocrotirea orfanilor de război. Studiu de caz: Școala de Îndreptare Copou”, în vol. Copiii în timpul Primului Război Mondial, Nicoleta Roman, Cătălina Mihalache (coord.), Iași, 2020; „O himeră și un abuz legislativ. Documentele clasificate în cadrul Fondului Arhivistic Național”, în Archiva Moldaviae, XIII, 2021.

BURUIANĂ, OVIDIU – Istoric, conferențiar la Facultatea de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Doctor în istorie al aceleiași instituții cu o teză având ca subiect manifestarea publică a Partidului Național Liberal între cele două războaie mondiale. Câmpurile de interes istoriografic sunt legate de istoria grupărilor politice în perioada interbelică, de istoria ideilor politice și economice în lumea modernă românească și de raporturile dintre majoritari și minoritari după 1918. Autor a două monografii despre liberalii români: Construind opoziția. Istoria politică a Partidului Național Liberal între anii 1927 și 1933, Iași, 2013; Liberalii. Structuri și sociabilități politice liberale în România interbelică, Iași, 2013. Alte studii relevante: „The National Liberal Party and the Failure of Political Integration of the Rural World in the Interwar Romania”, în Politics and Peasants in Interwar Romania: Perceptions, Mentalities, Propaganda, edited by Sorin Radu and Oliver Jens Schmitt, Cambridge Scholars Publishing, 2017; „Alegerile din noiembrie 1919 în județul Iași”, în România Mare votează. Alegerile parlamentare din 1919 la firul ierbii, volum coordonat de Bogdan Murgescu, Andrei Florin Sora, Iași, 2019.

CEAUȘU, MIHAI-ȘTEFAN – Cercetător științific gradul I la Institutul de Istorie „A. D. Xenopol” al Academiei Române, Filiala Iași, conducător de doctorat în domeniul Istorie. Domenii de interes: istoria Bucovinei habsburgice și a centrului și sud-estului Europei în secolele XVIII-XX; problematica evoluției istorice a orașelor, a mișcării naționale și a elitelor politice în spațiul româ­nesc în perioada modernă. Lucrări de referință: Bucovina habsburgică de la anexare la Congresul de la Viena. Iosefinism și postiosefinism. 1774-1815, Iași, 1998, Parlamentarism, partide și elită politică în Bucovina Habsburgică 1848-1918, Iași, 2004; Un iluminist bucovinean: boierul Vasile Balș (1756-1832), Iași, 2007; România și statele vecine la începutul Primului Război Mondial. Viziuni, percepții, interpretări (coordonator), Iași, 2016; Autonomia Bucovinei (1848-1861). Studiu și documente, Iași, 2021.

CORBEA-HOIȘIE, ANDREI – Profesor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Licențiat în germanistică, românistică și istorie, doctor în filologie al Universității din București. Fost bursier al Fundației „Alexander von Humboldt”, titular al Catedrei „Blaise Pascal” a Fundației „Ecole Normale Supérieure” din Paris, fost profesor invitat/asociat al universităților Paris 8, Siegen, Fribourg (Elveția), Viena, Konstanz, Montpellier și al Ecole Pratique des Hautes Etudes (Sorbonne). Membru al Academiei de Științe din Erfurt și în „Academia Europaea”. Laureat al Premiului Herder și al Premiului Jakob-und-Wilhelm-Grimm. Între 2019 și 2022, director de proiect la Institutul de Cercetări Socio-umane din Sibiu al Academiei Române. Autor a numeroase lucrări apărute în edituri și reviste românești și străine în domeniul istoriei literaturii și culturii germane și austriece din secolele al XIX-lea și XX, ca și al teoriei literaturii și esteticii, traducător al lui Theodor W. Adorno și Paul Celan în limba română. Cele mai recente titluri publicate: Paul Celans «unbequemes Zuhause». Sein erstes Jahrzehnt in Paris (Rimbaud Verlag, Aachen 2017); „Nu vrea/cicatrice”. Studii despre Paul Celan la împlinirea a 100 de ani de la nașterea poetului (Iași 2020) și ediția comentată Immanuel Weissglas: Gottes Mühlen in Berlin (Rimbaud Verlag, Aachen 2020).

GEORGESCU, MARIA – Doctor în istorie, cercetător la Institutul pentru Studii Politice și Istorie Militară (1970-2005); profesor la Universitatea din Pitești (2005-2012) și la cea din București (2013-2015). Specializată în domeniul istoriei mili­tare, cu referire la armata română în perioada modernă; de asemenea, un domeniu de interes al autoarei îl constituie istoria diplomatică, mai ales relațiile politice și militare româno-franceze în secolele XIX-XX. Autoare și coautoare a mai multor monografii, sinteze, volume de documente, studii și articole de istorie militară, între care Cadeți români la Saint-Cyr / Cadets roumains à Saint-Cyr, Editura Militară, 2002; Un exemple de coopération militaires français en Roumanie et roumains en France 1860-1840, Edition Militaires, 2003 (în colaborare cu Christophe Midan); România, Franța și securitatea europeană în anii ‘20. Speranțe și iluzii, București, 2004; Radiografia unei trădări. Cazul colonelului Alexandru D. Sturdza, București, 2011 (în colaborare cu Petre Otu); Cavaleriști români la Saumur, București, 2015; În vâltoarea războiului. Radu R. Rosetti, București, 2019. A editat jurnale și memorii ale unor personalități militare și politice, între care general Radu R. Rosetti și diplomatul Constantin Constante.

GRÄF, RUDOLF – Profesor universitar al Facultății de Istorie și Filosofie din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, director al Institutului de Cercetări Socio-Umane Sibiu al Academiei Române. Domeniile de interes academic specific vizează istoria Banatului și istoria minorității germane în spațiul românesc în perioada modernă și contemporană. Dintre lucrările de autor și volume reprezentative coordonate: Rumänien. Geschichte und Geographie, Böhlau, Wien, 2008 (în colaborare cu Kurt Scharr), Contribuții la istoria industrială a Banatului Montan. StEG, factor de modernizare (1855-1920), Cluj-Napoca, 2011; Zwischen Tauwettersozialismus und Neostalinismus. Deutsche und andere Minderheiten in Ostmittel-und Südosteuropa 1953-1964, München, IKGS Verlag, 2011 (editor alături de Gerald Volkmer); Herrschaftswechsel. Die Befreiung Temeswars im Jahre 1716 (editat împreună cu Sandra Hirsch), Cluj-Napoca; 2016; Loyalitätswechsel und institutionelle Neuanfang. Die regionalen deutschen Minderheiten in Rumänien 1918-1928 (coordonator alături de Daniela Stanciu), Cluj-Napoca, 2018.

GRUNER, WOLF D. – Profesor de Istoria Europei la Universitatea din Hamburg, ulterior titularul disciplinei de Istorie Europeană și titularul Catedrei Jean Monnet de Istoria Integrării Europene și Studii Europene la Universitatea din Rostock. Visiting Professor pentru Istoria Germaniei și a Europei la Indiana University Bloomington, UGA (University of Georgia, Athens), Universitatea La Sapienza (Roma) și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Visiting Research Fellow și Visiting Professor al Societății Japoneze pentru Promovarea Științei (Tokyo). Dintre lucrările sale recente: „La place de l’Allemagne dans l’Europe d’après-guerre selon Jean Monnet (1940-1952)”, în Jean Monnet et les chemins de la paix, Gérard Bossuat, Andreas Wilkens, eds., Paris, 1999; Europa-Lexikon. Länder – Politik – Institutionen, împreună cu Wichard Woyke), München, Becksche Reihe 2004; The German Debate on Europe: Expectations-Positions-Perceptions-Ideas (1945-2005) (Bitsch/Loth/Barthel ed. Cultures politiques, 2007); Deutschland in Europa 1750-2007: Vom Deutschen Mitteleuropa zum europäischen Deutschland, Cluj-Napoca, 2009; Der Deutsche Bund 1815-1866, München, 2012; Der Wiener Kongress 1814/15, Stuttgart, Reclam Sachbuch, 2014.

HARIUC, MARIAN-IONUȚ – Cercetător științific la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Academia Română, Iași. Doctor în istorie cu o teză despre Andrei Oțetea și evoluția lui intelectuală în România secolului XX. Cercetări axate pe istoria intelectua­lilor în perioada contemporană, istoria istoriografiei, istoria culturii în România interbelică. Publicații relevante: „With Marx against Moscow: the backstage of editing Karl Marx’s manuscripts about Romanians”, în Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Historia, vol. 65, no. 2, December 2020; „Die Auswirkungen der Besatzung: Die Situation der deutschen Privatschulen im alten Königreich Rumänien im Jahr 1919”, în Iulia Elena Zup, Alexandra Chiriac, Ionuț Nistor, Adrian Vițalaru (Hg.), Deutsche Sprache, Wissenschaft und Kultur in dem rumänischen Bildungssystem (1918-1933). Politische Debatten und Akademisch Beziehungen, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2021; „Dialogue historiographique et rapprochement diplomatique: le colloque franco-roumain d’histoire de Bucarest, 6-11 octobre 1969”, în Revue historique, 2021, no. 699 (scris în colaborare cu Ștefan Lemny).

IACOB, GHEORGHE – Profesor al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Membru în colegiul redacțional al publicației Revista de Științe Politice și Relații Internaționale, editată de Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, și în International Advisory Board al Eastern Journal of European Studies. Cercetările sale au fost îndreptate spre analiza fenomenului modernității întârziate, mai ales asupra modului în care societatea românească, aflată la periferia civilizației din Europa occidentală, a adoptat sistemul modern sub raport politic, economic sau educațional. Lucrările semnificative de autor: Modernizare – Europenism. România de la Cuza Vodă la Carol al II-lea, Iași, 1995; Universitatea din Iași la 150 de ani / The University of Iași – 150 years, Iași, 2013; România în epoca modernizării (1859-1939). Towards a Modern Romania, Iași, 2013; Rumanía en la época de la modernización (1859-1939), Madrid, London, New York, 2015, 376 p.; Rumänien in der Epoche der Modernisierung (1859-1939), Viena, 2018; România de la 1859 la 1939. Împliniri și limite ale modernizării, Iași, 2020. Coordonator al volumelor Iași – memoria unei capitale, Iași, 2008; Istoria Universității din Iași, 2010 (ediția a II-a în 2014). Coordonator (alături de Dan Berindei, Gheorghe Platon și Gheorghe Cliveti) al volumului VII din Istoria românilor, tom II, De la Independență la Marea Unire (1878-1918), apărut sub egida Academiei Române în anul 2003 (ediția a II-a, revăzută și adăugită, în 2015).

LUMPERDEAN, IOAN – Profesor universitar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Preocupări didac­tice și științifice pentru istoria, teoria și gândirea economică. Peste 150 de articole și studii publicate în reviste și volume de specialitate, din țară și străinătate, în presă și reviste de cultură. Autor și coautor la 22 de cărți (5 în limbi de circulație internațională) și șapte cursuri universitare. A fost ra­portor la peste 60 de conferințe, sesiuni științifice și simpozioane interne și internaționale. Membru al mai multor societăți științifice și culturale din țară și străinătate.

NARAI, EUSEBIU – Lector doctor la Facultatea de Litere, Istorie și Teologie din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Preocupări legate de muzeologie (între 1997 și 2002 a fost muzeograf la Muzeul Banatului montan din Reșița) și de istoria economică din perioada modernă și contemporană a Banatului. Lucrări principale: Viața economică și socială în județele Caraș și Severin (1944-1948), I și II, Timișoara și Cluj-Napoca, 2010; Situația financiar-bancară, comunicațiile și activitatea edilitară în județele Caraș și Severin (1918-1948), Timișoara, 2018; „Percepția cotidianului bănățean asupra relațiilor diplomatice și economice româno-iugoslave în a doua jumătate a anului 1932”, în Banatica, anul 31, nr. 2., 2021.

NISTOR, IONUȚ – Conferențiar universitar la Facultatea de Istorie al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, doctor al aceleiași instituții cu o teză privitoare la politica externă a statului român în Balcani înainte de 1914. Domeniile de interes circumscriu istoria relațiilor internaționale în secolul XX, istoria minorităților naționale și istoria educației. Dintre lucrările de autor: Problema aromână în raporturile României cu statele balcanice 1903-1913, Iași, 2009, 305 p.; Identitate și geopolitică. Românii din sudul Dunării în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, București, 2014. De asemenea, a editat volumul de documente „Procesul titoismului” în România (1950). Documente, Iași, 2015, și a coordonat mai multe volume, din care cel mai recent este Deutsche Sprache, Wissenschaft und Kultur in dem rumänischen Bildungssystem (1918-1933). Politische Debatten und Akademisch Beziehungen, Hartung-Gorre Verlag, Konstanz, 2021 (alături de Iulia Elena Zup, Alexandra Chiriac și Adrian Vițalaru).

OTU, PETRE – Cercetător științific gradul 1 la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (1993-2020), doctor în istorie militară (1995). Președintele Comisiei Române de Istorie Militară; membru al Comisiei Internaționale de Istorie Militară; conferențiar universitar la Academia Militară (Universitatea Națională de Apărare „Carol I”) (1981-1993) și profesor universitar, Universitatea din Pitești (2007-prezent). Cercetări sistematice asupra evoluției armatei române în perioada modernă și contemporană. Preocupări și pentru geopolitică și geostrategie. Autor, coautor, coordo­nator a mai multor sinteze, monografii, volume de documente, studii și articole de istorie generală și militară sau editări de jurnale și memorii ale unor personalități civile și militare. Dintre lucrările semnificative: Mareșalul Alexandru Averescu. Militarul, omul politic, legenda, București, 2005; România în Primul Război Mondial, București, 2019; Carol al II-lea. „Întâiul dintre poeți”, București, 2022. Dintre lucrările editate recent, Gheorghe A. Dabija, Amintiri din cariera militară. Oameni, tipuri, obiceiuri, moravuri și sisteme de altădată (alături de Vasile Popa), București, 2020. Secretar științific al tratatului Istoria Românilor, volumul VIII, România întregită (1918-1940), apărut sub egida Academiei Române (2003, ediția I; 2010, ediția a II-a).