Cei doi poli ai povestirilor – satul şi copilăria – se recompun după o strategie a confesiunii, căreia autorul îi conferă rol terapeutic şi de tălmăcitor al unor amintiri zăvorâte în personalitatea oricui. Numai că în proza lui Mihai Pascaru nostalgiile, confesiunile, tăcerile cu sens, apetenţele pentru elementele-surpriză, exigenţa nebănuită din exerciţiile de cunoaştere sunt detensionate şi aşezate în rost. Nu hazul copilăriei, nu neapărat valenţele ludice ale preajmei, ci dorinţa de a reinstitui firescul este suportul pe care scriitorul îl transformă în vocaţie. (Diana Câmpan)

* * *

Ficţiunea creşte din egoficţiune, iar narativitatea dobândeşte sensuri şi înţelesuri noi din multiplicarea repetitivă a unor semne ale destinului încorporate în lumea matricială a satului, semne pe care condeiul plin de inventivitate al lui Mihai Pascaru ştie să le descifreze cu mână sigură... (Mircea Popa)

* * *

Mihai Pascaru surprinde în scurtele sale proze o faună umană numai bună de pus într‑un insectar al fiinţelor certate cu morala – personaje ciudate, trăind într‑o lume nu mai puţin ciudată. E aici o proză satirică de cea mai bună calitate, tratată de un veritabil povestitor, în linia tradiţională a prozatorilor ardeleni. (Constantin Cubleşan)

* * *

Mihai Pascaru (2 august 1959, Topoliceni, comuna Galu – azi, Poiana Teiului, judeţul Neamţ) este membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara (din 2012). A absolvit Facultatea de Istorie şi Filozofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea Filozofie-Istorie (1983).

A debutat editorial în 1996, la Editura Gallus din Alba Iulia, cu volumul de poeme Gânduri scăpate de sub control. Acestuia i-a urmat, în 2009, Grămadă ordonată (Editura Artpress, Timişoara). În 2011, o selecţie a poemelor sale a fost publicată în două volume bilingve: Definiţii/Definicione (Editura Limes, Cluj-Napoca, traducere în limba albaneză de Baki Ymeri, Postfaţă de Nexhat Rexha) şi Sentinţe/Sentences (Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, traducere în limba franceză de Ana-Maria Oprea, Prefaţă de Monica Mureşan). A mai publicat volumele: Atitudinea primului om faţă de coastele sale (teatru, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2012), Balade şi altele (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2013), Piramida. Satul şi copilăria lui Andrei Dumitriu (proză scurtă, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010), Cuţitul de vânătoare. Întâmplări din Munţii Apuseni (proză scurtă, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2011).

A fost distins cu Premiul Saloanelor „Liviu Rebreanu” Bistriţa, Ediţia XXIX, 25-27 noiembrie 2011, şi Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Alba-Hunedoara pentru volumul Cuţitul de vânătoare. Întâmplări din Munţii Apuseni.

Este menţionat în: Dicţionarul scriitorilor români de azi (Editura Porţile Orientului, Iaşi, 2011, p. 388); Scriitori ai Transilvaniei 1949-2014. Dicţionar critic ilustrat alcătuit de Irina Petraş (Editurile Eikon/Şcoala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2014); Dicţionar-almanah literar al scriitorilor din Filiala Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România (Editura Emma Books, Sebeş, 2016).