Proiect editorial dedicat Universității clujene la o sută de ani de la înființare, apărut sub egida Fundației Transilvania Leaders și a Centrului de Cultură și Artă al Județului Sălaj

Ediția a III-a, revizuită și adăugită

Cuvânt introductiv de Ioan-Aurel Pop. Prefață de Keith Hitchins

Imagine coperta I: desen al Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, aflat în arhiva instituției. Imagine forzaț: desen de Nicolae Romanițan

Ediție de lux

Colecția Istorie contemporană este coordonată de Prof. univ. dr. Vasile Pușcaș

„Cunoașterea istoriei Universității – posibilă mai bine acum și datorită admirabilului efort făcut de profesorul Vasile Pușcaș, specializat de decenii în acest pasionant subiect – este o datorie a noastră pentru prezent și viitor și nu este numai pentru membrii comunității noastre, ci și pentru publicul larg din România, dornic să cunoască temeiurile succeselor de astăzi. La 100 de ani de școală superioară românească în inima Transilvaniei, folosind tradiția și experiența acestui veac de apogeu, dar și a tuturor celor aproape patru secole și jumătate trecute de la prima fondare, profesorul Vasile Pușcaș demonstrează că cele peste două decenii din viața Alma Mater se confundă cu performanța, cu excelența și cu modernizarea societății românești. […] Mesajul de atunci – în ciuda unor abateri de la acest testament, petrecute în cele peste patru decenii de după al Doilea Război Mondial – ne îndeamnă să ne facem «datoria vieții noastre» și să înțelegem triada trecut-prezent-viitor ca pe o curgere continuă a vieții, în cadrul căreia învățătura și educația de cel mai înalt nivel trebuie să rămână caracteristici perene, să înnobileze viața marelui corp etnic care este națiunea română și s-o proiecteze pe mai departe în concertul universal contemporan.” (Acad. Ioan-Aurel Pop)

* * *

„Avem în față prima istorie a Universității din Cluj care descrie sistematic organizarea și funcționarea sa în primii douăzeci de ani de existență. Vasile Pușcaș ne-a oferit un studiu de caz despre cum o mare universitate poate lua ființă. Volumul consacrat acestui proces complex va deveni o lectură esențială nu numai pentru cititorii români, ci pentru toți cei de pretutindeni care sunt preocupați de rolul universității în societate. Profesorul Pușcaș a întreprins însă mai mult decât o analiză solidă: a mers dincolo de dovezile clare ale surselor pentru a surprinde spiritul Universității din Cluj, acea forță vitală care stă în spatele creșterii ei impresionante și a realizărilor din perioada interbelică. Acest spirit a rezistat de-a lungul deceniilor dificile de după cel de-al Doilea Război Mondial și tot el călăuzește Universitatea în prezent.” (Prof. dr. Keith Hitchins)

* * *

„Cei care au construit instituția clujeană au reușit să armonizeze idealurile pe termen lung ale unei instituții de învățământ superior cu cerințele practice ale societății și să mențină în același timp autonomia și deschiderea universității. Lectura acestor pagini pline de analize detaliate și clare ale istoriei Universității clujene mi-a întărit convingerea în necesitatea unei «culturi» organizaționale sau instituționale printre membrii acestei «republici academice». […] Ceea ce mi se pare interesant în cărțile publicate de istoricul Vasile Pușcaș este faptul că, fără a afecta în niciun fel valoarea lor teoretico-științifică, ele conțin implicit proiectele unei acțiuni practice.” (Prof. dr. Aurel Codoban)

* * *

„Acum, la sărbătoarea unui veac de la refondarea și reorganizarea Universității din Cluj, am urmat îndemnul mai multor colegi și intelectuali clujeni, dar și din alte zone ale țării, de a reedita volumul Universitate. Societate. Modernizare (ediția I în 1995 și a II-a în 2003) pentru motivul că propune o reconstituire istoriografică în consonanță cu unul dintre procesele istorice fundamentale ale istoriei interbelice românești – dezvoltarea și modernizarea țării – în prelungirea importantei înfăptuiri istorice de la sfârșitul Primului Război Mondial – unitatea deplină național-statală a României – și a contextualizării europene și internaționale. Ediția a treia a volumului Universitate. Societate. Modernizare este prefațată de actualul rector al Universității Babeș-Bolyai, principala «moștenitoare» a Universității Daciei Superioare din Cluj, refondată în 1919. Nu am adus modificări de fond față de ediția a doua, doar că am adăugat interpretări și unele date pe care istoriografia ultimelor două decenii le-a vehiculat despre istoria Universității clujene. Am dat, însă, o structură nouă volumului prin asocierea unei părți istoriografic-interpretative (Refondarea și reorganizarea Universității din Cluj după Primul Război Mondial), având ca bază ediția a doua a lucrării menționate, și una documentară (Prelegeri inaugurale la Universitatea din Cluj, 1919-1944), constând în reproducerea lecțiilor inaugurale pe care le-am publicat în volumul Alma Mater Napocensis. Idealul universității moderne (1994), desigur începând cu celebra prelegere inaugurală a profesorului Vasile Pârvan, Datoria vieții noastre (3 noiembrie 1919)”. (Vasile Puşcaş)

Cuprins

Alma Mater Napocensis la centenarul renașterii sale (Cuvânt introductiv de Ioan-Aurel Pop)

Prefață la ediția a doua de Keith Hitchins

Preface to the second edition

Notă asupra ediției a doua

Notă asupra ediției a treia

I. REORGANIZAREA ȘI ACTIVITATEA ȘTIINȚIFICĂ A UNIVERSITĂȚII DIN CLUJ (1919-1945)

I. Ideea de universitate modernă în cultura română (1848-1918)

1.1. Istoriografia istoriei universității și conceptul de universitate modernă

1.2. Universitatea modernă în Europa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea

1.3. Considerații privind instituționalizarea învățământului superior în cultura română (până la 1848)

1.4. Ideea de universitate în spațiul cultural românesc (1848-1859)

1.5. Întemeierea primelor universități românești (1860-1864)

1.6. Stăruințe spre o universitate națională la românii din Transilvania (sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)

1.7. Perfecționarea și consolidarea universității în România (sfârșitul secolului al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)

II. Condițiile istorice ale întemeierii Universității românești din Cluj (1918-1920)

2.1. Ideea de universitate modernă și mișcarea universitară internațională la sfârșitul Primului Război Mondial

2.2. Marea Unire din 1918 – crearea cadrului afirmării culturii naționale românești

2.3. Idealul universitar din România, în primii ani postbelici

2.4. Vasile Pârvan și idealul Universității Daciei Superioare

2.5. Preluarea Universității din Cluj

2.6. Recrutarea primilor profesori la Universitatea românească din Cluj

2.7. Constituirea autorității universitare și începutul activității la Universitatea din Cluj

2.8. Inaugurarea oficială a Universității

2.9. Semnificația refondării postbelice a Universității din Cluj

III. Organizarea științifică și didactică a Universității clujene în perioada interbelică

3.1. Direcții ale evoluției universității în perioada interbelică

3.2. Idealul universitar clujean interbelic

3.3. Evoluția structurii organizatorice a Universității din Cluj

3.3.1. Procesul dezvoltării Universității în perioada interbelică

3.3.2. Facultăți, catedre, seminarii

3.3.3. Institutele de cercetare științifică

3.3.4. Biblioteca Universității

3.4. Finanțarea și suportul material ale Universității din Cluj

3.5. Reorganizarea Universității din Cluj și legislația/autonomia universitară (1919-1940)

IV. Activitatea științifică și didactică la Universitatea din Cluj (1919-1940)

4.1. Universitatea și cercetarea științifică la începutul secolului XX

4.2. Universitatea din Cluj și raportul știință-societate în perioada interbelică

4.3. Direcții în cercetarea științifică la Universitatea din Cluj

4.4. Publicațiile științifice ale Universității din Cluj

4.5. Aport la dialog și comunicare științifică

4.6. Acțiuni universitare pentru popularizarea științei și constituirea mentalității științifice

4.7. Știință-instrucție-educație în formarea tineretului intelectual

4.8. Conținutul activităților didactice la Universitatea din Cluj

4.9. Direcții și metode didactice

4.10. Raportul între cercetarea științifică și activitatea didactică la Universitatea din Cluj

4.11. Rezultatele științifice și didactice la Universitatea din Cluj în perioada interbelică

V. Refugiul și revenirea la Cluj a Universității „Regele Ferdinand I” (1940-1945)

5.1. Evacuarea și refugiul Universității „Regele Ferdinand I” din Cluj (septembrie 1940)

5.2. Reorganizarea Universității „Regele Ferdinand I” la Sibiu și Timișoara

5.3. Universitatea din Cluj (la Sibiu) și contextul războiului

5.4. Revenirea Universității „Regele Ferdinand I” la Cluj (1945)

II. PRELEGERI INAUGURALE LA UNIVERSITATEA DIN CLUJ (1919-1944)

Notă despre prelegerile inaugurale

Vasile Pârvan, Datoria vieții noastre

Alexandru Lapedatu, Nouă împrejurări de dezvoltare ale istoriografiei naționale

George Vâlsan, Conștiință națională și geografie

Jules Guiart, Medicina în vechiul Egipt

Onisifor Ghibu, Universitatea Daciei Superioare și pedagogia românească

Teodor A. Naum, Geniul latin

Sextil Pușcariu, Lingvistica modernă și evoluția ei

George Sofronie, Fenomenul războiului în lumina angajamentelor internaționale

Lucian Blaga, Despre plenitudinea istorică

D. Popovici, Tendința de integrare în ritmul cultural occidental

Iuliu Hațieganu, Universitate și națiune

D.D. Roșca, Despre unele puteri ale științei

Petre Sergescu, Despre valoarea etică a științei

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

Colecții de documente. Publicații. Memorii

Fonduri arhivistice. Manuscrise

Presă și periodice

Lucrări speciale. Studii. Articole

University Society Modernization. Summary

Indice de nume