Eseurile și studiile cuprinse în acest volum, privite în totalitatea lor, circumscriu destul de precis sfera intereselor și preocu­părilor mele în domeniul istoriei filosofiei. Ele merg de la începuturile presocratice ale gândirii grecești, și, desigur, și europene, până la filo­sofia mai apropiată de zilele noastre. Este vorba, așadar, de o supra­față întinsă cu o concentrare asupra unor teme pe care le‑am socotit de o importanță deosebită: Platon și Aristotel, întâlnirea plină de efecte istorice, mai ales prin neoplatonism, dintre politeismul păgân grec și monoteismul creștin, nașterea gândirii moderne (Descartes și Leibniz), Iluminismul și Kant, idealismul german (Schelling, Hegel, Goethe, romanticii), Nietzsche, Heidegger. Toate aceste contribuții contu­rează, cred, o concepție unitară despre natura și caracteristicile procesului de evoluție a filosofiei europene. Aparținând aceluiași autor, elaborate în general pe baza aceleiași bibliografii, cam pe aceeași tematică sau înrudită, era inevitabil să nu se producă unele repetiții, cu aspect redundant, pentru care solicit îngăduința și înțelegerea eventualilor mei cititori. Într-un fel nu am respectat întru totul înțeleptul sfat al bătrânului Goethe, că secretul maestrului se află în limitare, dar se pare că nu am vrut să fiu chiar un maestru, mi-a fost imposibil să mă limitez doar la un singur gânditor sau o singură epocă, așa cum pretind exigențele cele mai înalte ale cercetării de azi. Totuși, îmi asum acest risc. (Vasile Muscă)

* * *

Cuprins

Cuvânt înainte

I. Sensul grecesc al filosofiei şl filosoful ca tip uman în gândirea greacă

1. Tipurile de sophia

2. Filosofia şi filosoful. Anecdota cu Pitagora din Samos

3. Tema genurilor de viaţă şi sensul anecdotei cu Pitagora din Samos

4. Conştiinţa filosofică: Xenofan, Heraclit, Empedocle, Platon

5. Tipuri umane: I – Șamanul

6. Tipuri umane: II – Poetul şi funcţia sacră a memoriei

7. Tipuri umane III – Filosoful şi conflictul filosofului cu poetul: memoria şi gândirea

8. Simonide din Cheos: noua concepţie despre misiunea poetică. Filosoful şi laicizarea memoriei

II. Platon şi experienţa politică a vremii sale

1. Tânărul Platon: războiul peloponesiac şi înfrângerea Atenei

2. Cazul Socrate şi criza democraţiei ateniene

3. Problema educaţiei: „cetăţeanul real” şi „cetăţeanul ideal”

4. Problema salvării: individul şi cetatea

5. Legile şi educaţia în vederea respectării legilor

6. Coordonatele culturale ale platonismului

7. Instrumente catarctice pentru suflet: Adevărul, Binele, Frumosul

III. Aristotel sau filosofia în slujba polis-ului

IV. Filosofie şi libertate. Mitul peşterii și condiţia politicului la Platon

V. Neoplatonismul între epoca sa şi epoca noastră

A. Creştinismul

B. Gnosticismul

C. Neoplatonismul

VI. Însemnări privind naşterea modernităţii (margine și centru)

VII. Leibniz, filosof al Europei baroce

VIII. Iluminism şi istorism

IX. Metamorfozele raţiunii în secolul al XVIII-lea: naşterea raţiunii istorice

X. Feţele iluministe ale raţiunii

XI. Mari teme ale gândirii în Epoca Luminilor: raţiune, natură şi istorie

XII. Moses Mendelssohn: un profil din istoria Iluminismului german (Iluminism şi conştiinţa epocii)

XIII. Montesquieu: Iluminismul şi filosofia istoriei

A). Noul concept al istoriei: obiectul istoriei

B). Noţiunea de lege în istorie

C). Timp şi cauzalitate în istorie

D). Simţul individualului

E). Atitudinea în faţa Evului Mediu

F). Poziţia faţă de ideea de progres

XIV. Revista Athenaeum – între fragmentarism și conştiinţa epocii

XV. Schelling şi dialogul său Bruno...

XVI. Din filosofia lui Goethe: istorie şi actualitate

XVII. Hegel şi istoria germană

XVIII. Fenomenologia spiritului: Hegel, Napoleon și balconul istoriei universale

XIX. „Voinţa de putere” şi/sau „voinţa de sistem”

* * *

Vasile Muscă (n. 1 iunie 1944, Dudeştii Vechi, Timiş) este filosof şi scriitor, profesor emerit al Universităţii clujene Babeş-Bolyai. A predat timp de aproape cincizeci de ani, până la pensionare, în 2010, Istoria filosofiei, cu orientare specială către filosofia antică greacă, idealismul german şi filosofia românească. Acestea au constituit şi principalele domenii de cercetare.

Este autorul a trei volume de aforisme, meditaţii și însemnări: Spusul şi nespusul (Biblioteca Apostrof, 2003; Ed. Eikon, 2008, ediţia a II-a); Cunoaşterea de seară (eLiteratura, 2014); Centrul de la margine (Ed. Școala Ardeleană, 2017).

A mai scris peste douăzeci de cărţi, dintre care cităm: Introducere în filosofia lui Platon (Ed. Dacia, 1994; Ed. Polirom, 2002, ediţia a II-a); Filosofia în cetate. Trei fabule de filosofie politică şi o introducere (Biblioteca Apostrof, 1999); Leibniz, filosof al Europei baroce (Ed. Dacia, 2002); Filosofia ca istoria filosofiei (Ed. Dacia, 2002); Vârsta raţiunii. Ipostaze filosofice ale Iluminismului (U.E.-I.R.I., 2002); Încercare asupra filosofiei româneşti. Schiţa unui profil istoric (Ed. Grinta, 2002; 2009, ediţia a II-a); Permanenţa idealismului. Studii şi eseuri privind idealismul german (Ed. Grinta, 2003); Discurs despre filosofie (Ed. Grinta, 2005); Iluminism şi istorism (Ed. Grinta, 2008); Marea amiază. Studii şi eseuri nietzscheene (Ed. Contemporanul-Ideea europeană, 2013); Pe teme de filosofie românească (Ed. Grinta, 2016).

A tradus operele unor mari filosofi precum Schelling, Nietzsche, Scheler.

În 1996 a fost distins cu Premiul „Vasile Conta” al Academiei Române.