Un eveniment al lagărului de la Oranki, menţionat în toate mărturisirile, a fost „vizita de lucru” a Anei Pauker, cu scopul de a recruta voluntari pentru Divizia „Tudor Vladimirescu”. Se ştie că unitatea respectivă a fost înfiinţată înainte ca armata română să întoarcă armele împotriva nemţilor (23 august 1944) şi să devină aliata ruşilor. Aşadar, voluntarii se angajau să lupte împotriva propriului popor. Niciun ofiţer român nu a acceptat să se înscrie! Este o expresie de nobleţe şi de demnitate umană a corpului nostru ofiţeresc de carieră, care, în ciuda tuturor promisiunilor ce le‑au fost avansate, nu au acceptat să trădeze, cu riscul propriei vieţi. Am o vagă senzaţie că, din motive care îmi sunt doar bănuite, nu îi cinstim cum s‑ar cuveni.

Apoi, mi‑a atras atenţia preocuparea pentru scris a unor prizonieri, în condiţiile de la Oranki: „La început se scria pe foi de mesteacăn. În apropiere erau pădurile nesfârșite de mesteceni, de unde se făceau transporturi în lagăr”. Aflasem şi eu, din alte mărturisiri anterioare, că literatura îi preocupa pe mulţi dintre ofiţerii români prizonieri de război la Oranki. Scrisul pe coajă de mesteacăn! Pe de o parte, aşa cum mi s‑a spus, erau creaţii personale, poezii, mai cu seamă, ale câtorva ofiţeri. Cei mai mulţi, însă, rememorau pagini întregi de literatură şi le notau. Se editau în lagăr, pe coajă de mesteacăn, frânturi din operele scriitorilor îndrăgiţi. Mai mult, unul dintre prizonieri – ar merita să îi cunoaștem numele, dar el a rătăcit în uitare – a refăcut pe coajă de mesteacăn întreaga istorie a literaturii române. Aşa cum a putut el.

Indiferent de conţinutul acelei lucrări spulberate precum frunzele palide ale mestecenilor, cred că întâmplarea aceea este cel mai înălţător omagiu adus literaturii române şi literaturii în general. Ea dovedeşte forţa artei cuvântului, capacitatea ei de a ridica fiinţa umană deasupra suferinţei şi de a‑i da putere să reziste. (Andrei Moldovan)

* * *

Cuprins

I. MAI VECHI CREDINŢE

Istorie şi literatură

Dacia literară – reînviată în 1859

Triumfător asupra popoarelor

Naşterea României literare

Alecsandri şi Ubicini – copiii teribili ai Unirii

Mihail Kogălniceanu – un Cicero al României moderne

La Hanul lui Manuc – vânzători de ţară

Mare „kalhoz”!

II. JUNIMIŞTI ŞI NU NUMAI

Lecția lui Maiorescu

Un document despre Eminescu

Suflete gemene

Cum ar îngheţa mucul condeiului

Ioan Slavici – o scrisoare din 1878

O dimensiune morală: Grigore Silaşi

Ion Pop Reteganul şi direcţia mitologizantă

III. LA CUMPĂNA VEACURILOR

Carmen Sylva în traducerea lui George Coşbuc

Reginele României şi literatura

Aron Cotruş – inedit

Octavian C. Tăslăuanu sub presiunea autorităților

Tânărul Ion Minulescu sub protecția lui Ilarie Chendi

Sextil Puşcariu la Glasul Bucovinei

IV. ÎN INTERBELIC

Ion Agârbiceanu – corespondenţă inedită

I.L. Dorna – un pseudonim al lui Liviu Rebreanu?

Puia Rebreanu, prudentă sau abilă?

Caietele Panait Istrati

Epistolele şi literatura – sumare aprecieri

Despre Mircea Eliade

Nicolae Steinhardt între Libertatea şi Revista Fundaţiilor Regale postbelică

Istoria literaturii române de la Oranki

V. EPIGONI

Recuperarea valorilor estetice ca formă de rezistenţă a literaturii

Iluminarea pierdută

Furt al scrierii româneşti

Columna lui Traian

Săraci de a pururi

En attendant Brâncuşi

Jos cu literatura română!

Epigoni

ANEXE

* * *

Andrei Moldovan (n. 2 februarie 1949, Chiuza, jud. Bistriţa‑Năsăud): membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj; membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România; preşedinte al Societăţii Scriitorilor din Bistriţa‑Năsăud.

Volume publicate: Coşbuc sau lirismul pragurilor, Editura Clusium, 1997; Erezii lirice, Editura Limes, 2004; Aruncarea în haos, Editura Arcade, 2004; Întâmplări literare, Editura Limes, 2005; Liviu Rebreanu prin el însuşi, în colaborare cu N. Gheran, Editura Academiei Române, 2008 (Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj); Pretexte, dicţionar‑antologie de scriitori din Bistriţa‑Năsăud, Editura Eikon, 2008; Butelia cu oxigen. Consemnări critice, Editura Eikon, 2010; Mâhnirile limbii române, Editura Limes, 2011; Poeţi români de azi. Alte erezii, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, 2011; Coşbuc sau lirismul pragurilor, ediţia a II‑a, revăzută, Editura Eikon, 2012, ediţia a III‑a, 2014, la aceeaşi editură (Nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor – Filiala Cluj), ediţia a IV‑a, 2016, Editura Şcoala Ardeleană; Un Rebreanu hăituit, Editura Tipo Moldova, 2013 (Premiul Festivalului Naţional „Liviu Rebreanu”); Scrisori către Liviu Rebreanu, vol. I (A‑B), colaborator, Editura Academiei Române, 2014; Ephemeride, Editura Limes, 2016 (Nominalizare la Premiile Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj); Consemnări critice, Editura Cartea Românească, 2017; Literatură tradiţională din Nord, vol. I‑III, Editura Charmides, 2017; Scriitori din Bistriţa‑Năsăud. Dicţionar critic, Cu 55 de parodii şi o postfaţă în versuri de Lucian Perţa, Editura Şcoala Ardeleană, 2018; Fragmente critice, Editura Charmides, 2019.