Imagine coperta I: Miron Duca, Ochii burgului (detaliu), 2007

Fără a fi un inocent, scriitorul aparţine unui canon esenţial tradiţional și clasicizant pentru care literarul înseamnă expresia sensibilă a semnificantului. Deloc programatic și polemic, el este în fond un anti-modernist, iar lucrul acesta se observă poate cel mai bine în lirica sa. Într-o bună parte a ei surprinde dezinvoltura cu care autorul reiterează nu doar câteva convenţii elementare ale poeticului, ci chiar clișee dintr-un repertoriu al romanţei sau al presimboliștilor. E o candoare premeditată, totuși, căci prin această asumare demonstrativă, ostentativă aproape, se produce un fel de resentimentalizare a sentimentalismului, iar când și un anume fantezism tresare cu graţie, efectul devine pregnant. Sursa principală a lirismului o constituie atmosfera (contem­plativ-melancolică și nostalgică), iar în ordine afectivă, sinceritatea confesiunii. Retorica fluentă, muzicalitatea rafinat-vetustă și în diverse tonalităţi (unele având aerul unor subtile pastișe după Eminescu și în special după Bacovia) cu inflexiuni de madrigal și cantilenă dar și cu amplitudini mai grave de lamentaţie – iată calităţile acestei poezii cere­monioase, în care patetismul cenzurat al intimismului se conjugă cu meditaţia existenţială. (Petru Poantă)

* * *

Constantin Cubleşan, scriitor polivalent (poet, proza­tor, dramaturg, critic şi istoric literar), s‑a născut la 16 mai 1939 în Cluj; părinții, învățători. Școala primară în comunele Traniș şi Nearsova, gimnaziul la Huedin, până în 1954, apoi la Școala me­die Nr. 6, fostul Liceu de Băieți Nr. 2 din Cluj, absolvit în 1955 (profesor de literatură îl are pe I.D. Sîrbu care îi îndrumă pașii spre cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski). În 1956 debut în ziarul local „Făclia” din Cluj, colabo­rând şi cu Studioul de Radio‑Cluj. Urmează Facultatea de Filologie‑Istorie‑Filosofie a Universităţii „Victor Babeș” din Cluj, secția Limba Rusă (absolvită în 1959). Ca student începe să publice în paginile revistelor „Steaua” şi „Tribuna” din Cluj. La absolvirea Facultății este repartizat la Radio‑Cluj, ca reporter, apoi redactor, până în 1962, când se transferă la revista „Tribuna”, la secția de artă şi apoi la cea de critică literară, semnând aproape săptămânal cronici dramatice şi cronici literare. Între 1970‑1971 este secretar general de redacție al revistei „Tribuna”, post împărţit cu Augustin Buzura, până în 1972 când se transferă la Editura „Dacia” din Cluj, ocupând, prin concurs, postul de redactor‑șef (director fiind poetul Al. Căprariu).

Din 1964 este membru al Uniunii Scriitorilor din România.

I s‑au reprezentat piese pe scenele teatrelor din Sibiu, Cluj, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Turda, Brașov, Petroșani, Timișoara, Botoșani, Oradea.

Din 1980 este Director al Teatrului Naţional din Cluj‑Napoca, până în 1988 când se transferă la revista „Steaua”, în calitate de redactor‑șef adjunct (redactor‑șef: poetul Aurel Rău). Îşi susţine doctoratul în științe filologice (1982) la Universitatea clujeană.

Din 1991 începe să predea, ca profesor asociat, la proaspăt înființata Secție de Teatru (transformată ulterior în facultate de sine stătătoare) de pe lângă Facultatea de Litere a Universităţii „Babeș‑Bolyai” din Cluj. În 1999, în urma unui concurs, ocupă postul de conferențiar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (universitate de stat), iar în anul 2002, dobândește titlul de profesor universitar (predă disciplinele: Teoria literaturii şi Estetica generală, precum şi alte cursuri opționale); din anul 2005 conduce doctorate în specialitatea: literatura română. Între 2000–2004, este prodecan al Facultății de Istorie şi Filologie a Universi­tăţii din Alba Iulia.

A făcut parte, în câteva rânduri, din Comitetul de condu­cere al Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor, iar după 1989 este pre­ședinte al acesteia, până în 2005. Din 2004 este şi membru al Consiliului Uniunii Scriitorilor din România. În două rânduri face parte din Juriul pentru acordarea Premiilor Uniunii Scriitorilor.

Colaborează la numeroase reviste din ţară şi străinătate.

A fost, ca mulţi alți intelectuali crescuți în anii regimului trecut: pionier, membru UTC şi PCR, fără a avea vreodată funcții în aparatul de partid sau de Stat.

În 1971 s‑a căsătorit cu Iulia Luminița (Suciu), profesoară de limba şi literatura română, actualmente pensionară, autoare şi ea a câtorva cărți de beletristică; în 1973 i s‑a născut un fiu, Victor Cubleșan, acum scriitor şi el, critic literar (la revista „Steaua”), doctor în Ştiinţe Filologice (2006).

A călătorit în străinătate, ca simplu turist sau în interes de serviciu, înainte şi după 1989: Bulgaria, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia, URSS (Rusia), Germania de Est şi de Vest, Italia, Iugoslavia, Austria, Suedia, Danemarca, China, Grecia, Ucraina, Republica Moldova, Gruzia, Letonia, Franța, Luxemburg, San Marino.

Este distins cu premii literare şi distincții culturale (între care: Medalia jubiliară „Mihai Eminescu”, 2000; Medalia „Meritul cultural” Cls. I. în grad de ofițer, 2004). În 1999 i s‑a acordat titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Cluj‑Napoca.

OPERA LITERARĂ

Volume de versuri: Apropierea iernii (1993); Vârsta amintirilor (1995); Lumina din prăpastie (1996); În oglinzile tim­pului (1997); Meridiane lirice (1998); Templul cu vise (1999); Absent din Agora (2001); Litanii profane (2004); Contemplând eternitatea (2015); În marea dezordine a lumii (2017).

Nuvele, povestiri: Clopotele de apă (1970), Aproape de curcubeu (1972); Umbra ulmilor tineri (1977); Viaţa și încă o zi (1980); Sincere felicitări (1991); Omul în colivie (2010); Mersul prin cușcă (2012); Ceasornicul (2015); Prăbușirea îngerului (2018); Femei… Femei… Femei… (2019).

Romane: Licheni (1974), Un gotic târziu (1975); Un ano­timp pentru fiecare, Vol. I. Sezonul crinilor roșii (1985); Vol. II. Porți deschise (1986); Balada neterminată (1988); Anotimpuri pa­ralele (2016).

Literatura S.F.: Nepăsătoarele stele, povestiri (1968); Iarba cerului, roman (1979); Paradoxala întoarcere, roman (1989); Suflete mecanice, povestiri (1992); Galaxia termitelor, roman (1993); Iarba cerului. Ediția a doua (2014).

Literatura pentru copii: Pensiunea Margareta, roman, (1982); Iepurilă Varză Dulce, versuri, (Vol. I‑II, 1984; Vol. III – IV, 1985); Orașul de cretă colorată, povestiri (1986); La foc de tabără, roman (1989); Alfabetul glumeț, versuri, (1998); Băieții cuminți, versuri (1998); Iepurilă Varză‑Dulce, versuri, Ediția a doua. Ilustrații de Ana‑Maria Maximencu (2002).

Teatru (volume): Teme provinciale, piese de teatru (1987); Trilogii de buzunar (2004); Domnița nebănuitelor trepte (2008); Isprăvile lui Păcală. Dramatizare liberă după Petre Dulfu, (2015). Motanul încălțat. Dramatizare liberă după basmul lui Charles Perrault (2016); Gulliver în Țara Liliputanilor. Dramatizare liberă după Călătoriile lui Gulliver de Jonathan Swift (2016).

Publicistică: Cluj‑Napoca. Fotografii de Ion Miclea (1985); Bădia... În colaborare cu Ion Mărgineanu (2008); Gră­bește‑te încet. 75. Interviuri (2014); Tribuna și tribuniștii (2018).

Dramaturgie: Provincialii (Sibiu, Teatrul de Stat, 1978; Cluj, Teatrul Naţional, 1978); Recurs la Judecata de Apoi (Arad, Teatrul de Stat, 1979; Baia Mare, Teatrul Dramatic, 1989); Ispita (Cluj, Teatrul Maghiar de Stat, 1983); Iepurilă Varză Dulce (Cluj, Teatrul de păpuși de Stat, „Puck”, Secția română, 1982); Camera de hotel (Satu Mare, Teatrul de Nord, 1983; Cluj, Teatrul Ma­ghiar de Stat, 1985; Sfântu Gheorghe, Teatrul de Stat, 1987; Suedia, Olofström, Teatrul Popular, 1997; Teatrul Municipal Deva, 2016); Apel telefonic greșit (Cluj, Teatrul Naţional, 1997); Domnița nebănuitelor trepte (Târgu-Mureș, Teatrul Naţional, Alba Iulia – Sebeș, 9 mai, 1998).

Dramatizări: Motanul încălțat (Cluj, Teatrul de păpuși de Stat, Secția română, 1984; Turda, Teatrul de Stat, 1984; Cluj, Teatrul de păpuși de Stat, Secția maghiară, 1984; Brașov, Teatrul Dramatic, 1987; Timișoara, Teatrul maghiar de Stat, 1988; Brașov, Teatrul Dramatic, 1993; Botoșani, Teatrul „Mihai Eminescu”, 1994; Baia Mare, Teatrul Dramatic, 1995); Lumea lui Păcală (Baia Mare, Teatrul Dramatic, 1996; Petroșani, Teatrul de Stat „I.D. Sîrbu”, 1997; Turda, Teatrul de Stat, 1999; Teatrul „Arcadia”, Oradea, 2019); Cei trei muschetari (Baia Mare, Teatrul Dramatic, 1997; Teatrul „I.D. Sîrbu”, Petroșani, 2016); Teatrul „Arcadia”, Oradea, 2019; Aventurile lui Pinocchio (Cluj, Teatrul de păpuși „Puck”, Secția română, 1997); Aladin și lampa fermecată (Turda, Teatrul de Stat, 1998); Gulliver (Cluj, Teatrul de păpuși „Puck”, Secția română, 2001).

Traduceri: Szerelmeim varosa (Un gotic târziu) în limba maghiară, Editura Dacia, Cluj‑Napoca, 1977; Pravo prohrat (Pro­vincialii), în limba cehă, Editura Dillia, Praga, 1981; Trawa (Iarba cerului) în limba poloneză, Editura Iskry, Warsawa, Polonia, 1984; Margareta Penzio (Pensiunea Margareta), în limba maghiară, Edi­tura „Ion Creangă“, București, 1985; Hotellrummet (Camera de hotel) în limba suedeză, Editura Fundaţiei Culturale „I.D. Sîrbu”, România și Schapira International Kulturpublisching and Mediation Agency, Sweden, 1998.

Volume de critică şi istorie literară: Miniaturi cri­tice (1968), Teatrul – Istorie şi actualitate (1978); Opera literară a lui Delavrancea (1982); Teatrul – între civic şi etic (1983); Opera literară a lui Ion Lăncrănjan (1993); Eminescu în conștiința critică (1994); Ioan Slavici interpretat de… (1994); Eminescu în perspec­tivă critică (1997); „Luceafărul” şi alte comentarii eminesciene (1998); Opera literară a lui Pavel Dan (1999); Caragiale în conști­ința critică (1999); Eminescu în orizontul criticii (2000); Romancie­rul Rebreanu (2001); Moara cu noroc de Ioan Slavici (2001); Eminescu în oglinzile criticii (2001); Antologia basmului cult (2002); Caligrafii „Caligrafului” (Foiletoane critice, 2002); Dicțio­narul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale (Coordonator, 2002); Eminescu în reprezentări critice (2003); Clasici şi moderni (studii critice) (2003), N. Filimon. Micromonografie (2003); Romulus Cojocaru, Poetul (2004); Dicționarul personajelor din tea­trul lui Lucian Blaga (Coordonator, 2005; De la tradiție la postmo­dernism (2005); Eminescu în privirile criticii (2005); Efigii pe Nisi­pul vremii (2005); Eminescu. Ciclul schillerian (2006); Mihail Sebastian, Teatrul. Dicționar de personaje (Coordonator, 2007); Serile cu Bartolomeu (2007); Din Mansarda lui Cioran (2007); Pavel Dan – Prozatorul Câmpiei Transilvane (2007); Pasiunea lecturii (2008); Eminescu în comentarii critice (2008); Conferințe literare (2009); Lucian Blaga, Dramaturgul (2010); În jurul înce­puturilor romanului romanesc (2010); Eminescologi clujeni (2011); Escala în croazieră: Constantin Virgil Gheorghiu (2011); Curente, mișcări, grupări literare şi artistice în sec. XX (2012); Dicționarul personajelor din teatrul lui I.L. Caragiale. Colectiv coordonat de Constantin Cubleșan. Cuvânt înainte de Constantin Cubleșan. Editura ALL Educațional, Bucureşti (2012); Nuvelistul Rebreanu. Editura Academiei Române, Bucureşti (2012); Lecturi confortabile (2012); Liviu Rebreanu. Zece ipostaze ale romanului (2013); Opera literară a lui Nicolae Filimon (2013); Lectura – profesiune şi delec­tare (2013); Urmuz în conștiința criticii (2014); Mihail Sadoveanu. Actualitatea în rezonanță istorică (2014); Eminescu în exegeze critice (2015); Dumitru Radu Popescu. În labirintul mitologiei contempo­rane (2015); Ion Druță. Conștiință a istoriei Basarabene (Chișinău, 2015); Poezia, mereu poezia (2016); Constantin Virgil Gheorghiu. Aventura unei vieți literare (2016); Poezia de toate zilele (2017); Eminescu în reflexii critice (2017); Augustin Buzura. Prozatorul sondărilor abisale (2018); Mihai Eminescu. Lecturi analitice (2018); Poezia de zi și noapte (2019); Memoriile memorabililor (2019).

Ediții din operele scriitorilor: Mihai Eminescu, George Coșbuc, Al. Odobescu, B.P. Hasdeu, Gr. Alexandrescu, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Iosif Vulcan, Zaharia Bârsan, Ion Pop Reteganul, Camil Petrescu, Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu, Gala Galaction, Zaharia Stancu, Tudor Arghezi, Emil Gârleanu, Panait Istrati, Victor Papilian, Liviu Rebreanu etc.

Cursuri universitare: Introducere în Teoria literaturii (2001), Eminescu în universalitate (2002), Introducere în Estetica generală (2002).

Coautor la: 100 cei mai mari scriitori români. Dicționar, Editura Lider şi Editura Star, Bucureşti (2004); Lucrare elaborată sub egida Uniunii Scriitorilor din România; Dicționarul general al literaturii române. Vol. I‑II, 2004; Vol. III‑IV, 2005; Vol. V, 2006; VI, 2007. Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti. Lucrare elaborată sub egida Academiei Române.