Ilustrațiile sunt reproduse din proiecte ale pictorului Ioan Augustin Pop.

Fotografie copertă: Ioan Augustin Pop, imagine din proiectul „What’s what”, 2007

Poezia lui Traian Ștef are inimă, e senină și nonșalantă în scriitură, tonică în melancolia ei de fond – și chiar și în înclinaţia elegiacă – și relaxată în participarea ei la critica realului. Notaţiile brute se așază de la sine în constelaţii simbolice iar cotidianul stă tot timpul în perspectiva transparentă a parabolei. Acolo plasează, de fapt, Traian coerenţa lumii: nu în detalii, ci în subvertirea și convertirea lor simbolică. Dar procesul de parvenire a notaţiei la parabolă nu se vede (și nici nu trebuie să se vadă); coeziunea simbolică a lumii e doar rezultatul unei electrolize discrete a banalului.

Al. Cistelecan

* * *

Traian Ștef s-a născut la 23 iunie 1954, în Brădet, județul Bihor. Este absolvent al Facultății de Filologie de la Cluj. Între anii 1975 și 1979 a fost redactor la revista Echinox. Din 1990 este redactor la revista Familia.

Alte cărţi: Călătoria de ucenic, poeme, 1993; Femeia în Roz, poeme, 1997; Despre mistificare, eseuri, 1998; Ridicolul, eseuri, 1998; Tandreţea dintre noi, poeme, 1999; Despre calitatea umană, eseuri, 2000; Leonid Dimov, studiu critic, 2000; Orbul şi dintele de aur, povestire, 2002; Epistolele către Alexandros, poeme, 2004; Didascaliile, poeme, 2007; Deficitul de prezent, eseuri, 2009; Povestirea Ţiganiadei, 2010; Ceremoniile, antologie, 2011; Cardul de credit, poeme, 2013.