„Volumul de față este o pledoarie pentru o preumblare prin satele sălăjene; mama mea îmi povestește: când eram eu fată, în Valcău, fetele se preumblau duminica, după vecernie: se duceau una la alta, ieșeau la plimbare, cum s-ar zice azi. Se preumblau și ceilalți: făceai o plimbare, cum s-ar zice. SE preumblau și ceilalți: făceai o plimbare până la mătușa din deal, până la capătu satului să te vezi cu o pretenă, până la vale să vezi dacă nu a rupt valea răkițile, poate până la o cumnată, pă ominie... era o bună ocazie pentru oameni să-și observe satul, casele, ulițele, curțile, se mai opreau pe o laviță și mai ziceau sau ascultau câte o poveste; asta era preumblarea, duminica și în sărbători.”