Secolele nu se termina in acelasi timp pentru toata lumea, spunea scriitorul Ernesto Sabato. Vladimir
Putin a facut din aceasta remarca un festin al fantasmelor staliniste in genocidul declansat in Ucraina.
Istoria postsovietica a Rusiei pare un circuit absurd in care ororile trecutului sunt condamnate sa se
repete. De aceea, cartea de reportaje a lui Dan Turturica, desi abordeaza, in zorii colapsului URSS,
consecintele deportarii sovietice a basarabenilor, se incadreaza de fapt intr-un joc de oglinzi in care nu
exista diferente notabile intre suferintele la care au fost supusi cei din Basarabia sub Stalin si programul
riguros de exterminare servit de regimul Putin ucrainenilor.
Volumul este atat o repunere in drepturi a unei memorii prea des eclipsate la scara grozaviilor totalitare,
cat si un reflector indreptat spre actualitatea «banalitatii raului». Trauma dezradacinarii, marturii
cumplite ale supravietuitorilor, aventuri siberiene la limita suprarealismului, dar si scenete de un umor
nebun – toate acestea isi gasesc in stilul reportericesc al lui Dan Turturica un amestec coplesitor de
empatie, literaritate si speranta.“ (Liviu G. Stan)
„Dan Cristian Turturica nu explica si nici nu intermediaza, intr-un fel sau altul, marturiile eroilor lui. El
consemneaza fidel experientele si traumele romanilor basarabeni deportati in nordul extrem al Rusiei,
ceea ce da textului valoarea unui document. Romania are o datorie morala acuta fata de aceste victime,
iar textul de fata, prin marturiile evocate, ne aduce aminte ca datoria nu a fost pana acum onorata.“
(Cosmin Popa)