« E avantajos să-l iei în serios pe Ştefan Caraman (n. 1967) cînd se prezintă drept "autor de texte". Deşi mai întîi surîzi la eticheta asta utilitară - sună ori fals modestă, ori prea ochios comercială, în gustul dubios al recenţilor capitalişti primari. Dar, citind textele zisului autor, îţi îngheaţă surîsul pe buze. Ele sînt foarte utilitare, adică servesc la ceva - mărturisesc, farmecă, trezesc şi vindecă, aşa cum face dintotdeauna adevărata literatură. Caraman are simţul viu al rostului pe lume al unui text. O demonstrează volumele lui de proză (Suflet de rocker, Editura Mirador, Arad, 1996 ; Sîmbăta după-amiază la ţară, Editura All, Bucureşti, 1998 ; Trei starturi ratate, Editura Regală, Bucureşti, 1999 ;Piano Man, Editura Paralela 45, Piteşti, 2000 ; Stăpînul lumii, Editura Ex Ponto, Constanţa, 2002) şi o probează reuşita lui în teatru (textele lui dramatice, adunate şi ele în cinci cărţi pe hîrtie şi două apariţii virtuale, sînt citite şi jucate). »

Adina Kenereş