În timpul acestei îndelungate domnii, orașul Cluj izbutește să își regăsească ritmul de creștere și să redeschidă direcții de dezvoltare către viitor. Inspirată a fost susținerea de către autoritățile imperiale a educației superioare, căreia autoritățile orășenești au fost nevoite să i se supună, de multe ori spre nemulțumirea lor, însă în durata lungă spre binele acestui oraș, care a profitat din plin de o investiție în educație rarisimă pentru perioada și zona geografică la care ne raportăm. Arhivist cu vocație, Jakab Elek lucrează cu fonduri documentare, pe care le exploatează într-o formă corespunzătoare viziunii sale despre rolul și importanța acestora. Firul narativ este conturat în jurul seriilor de documente, devenind astfel o succesiune de istorii întortocheate și întrepătrunse. Cu toate acestea, textul publicat în prezentul volum are un fir logic clar și evident, cea mai mare parte a acestuia referindu-se la desființarea ordinului iezuit și la transformarea instituției de învățământ realizate de acesta într-una piaristă, susținută însă direct și nemijlocit de autoritățile imperiale, pentru asigurarea continuității activității ei. (TUDOR SĂLĂGEAN)

Evoluția învățământului în Transilvania, în secolul al XVIII-lea, a fost marcată de instaurarea hegemoniei catolicismului și interesul tot mai mare pentru controlul educației tinerilor. Colegiul iezuit, în anul 1753, a primit titulatura de Colegiu Academic Universitar, ajungând să fie condus de un Rector Magnificus.

După desființarea ordinului iezuit în anul 1773 și alungarea acestora din imperiu, trei ani mai târziu, locul lor a fost luat de piariști. Atunci, în jur de 20 de piariști conduși de Ștefan Pállya au fost instalați la Cluj, ei implicându-se masiv în procesul de instruire a tinerilor. Odată intrate în grija lor, materiile de predare au devenit mai numeroase, iar în cadrul catedrelor au intervenit schimbări semnificative. Au luat ființă un curs secundar de gimnaziu de cinci clase și un curs superior. (VARGA ATTILA)

Am citit, așadar, cu multă plăcere, și acest volum pregătit de cercetătorul Dr. Varga Attila de la Academia Română, îl apreciez și îl admir pentru abnegația cu care lucrează pentru a ne pune la dispoziție o lucrare monumentală care a înfrânt tirania scurgerii timpului, astfel că este încă valabilă pentru toți cei care doresc să se apropie și să înțeleagă așa cum se cuvine trecutul acestui oraș văduvit, în bună măsură, de sursele sale documentare de referință.

Salut, cu multă cordialitate, apariția acestui volum, mă bucur că proiectul de traducere a lucrării lui Jakab Elek, susținut generos de Asociația „Vechiul Cluj”, merge cu succes mai departe, iar de pe urma acestuia avem de câștigat fiecare dintre noi. (DR. ADRIAN CRIVII)