Aristocrat al condeiului, romancierul îi concurează în arta narațiunii pe marii creatori ai literaturii neoelene și rămâne a fi, cum s-a scris pertinent, un maestru inclusiv în modul cosmopolit de a aborda obiceiurile locale, persoanele și locurile familiare.

Romanul este aventura unei familii, a unui manuscris și a unei revelații pe care o ascunde acesta. Eroii cărții reprezintă două generații ale unei familii. Subiectul major al romanului este identitatea națională. Cartea se referă la o perioadă dramatică din istoria Greciei, care începe după declanșarea catrastrofei din Asia Mică și traversează epoca dintre cele două războaie mondiale, ocupația germană și prima decadă de după războiul civil. Acțiunea relatează despre conviețuirea grecilor cu turcii și despre rolul comunităților grecești în străinătate la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Totul e tratat printr-o optică complet nouă, căci Themelis nu recurge la didactism și la retoricile facile ce-au caracterizat narațiunea politică, ci analizează noțiunea de elenism, luând în considerație existența bicefală a acestuia, pe o perioadă de cel puțin un secol.