Nimic nu este mai însuflețitor decât o viziune amplă care devine o nouă realitate triumfătoare. Gândiți-vă cum s-a transformat Empire State Building dintr-o schiță în bijuteria de pe linia orizontului din New York în 21 de luni sau cum celebrul iPod creat de Apple a evoluat de la un proiect cu un singur angajat la un produs lansat după 11 luni.

Acestea sunt niște istorii minunate. Dar, de cele mai multe ori, viziunile grandioase se transformă în coșmaruri. Mai țineți minte „Big Dig” din Boston? Aproape toate orașele mari din lume au în curtea lor din spate câte un astfel de fiasco. De fapt, nu mai puțin de 92% dintre megaproiecte își depășesc bugetul alocat, termenul de finalizare sau ambele. Costul proiectului trenului de mare viteză din California a urcat de la 33 de miliarde de dolari la 100 de miliarde – și nici măcar nu și-a îndeplinit promisiunile. Întreprinderi mai modeste, fie că vorbim despre lansarea unor mici afaceri, organizarea unei conferințe sau doar finalizarea la timp a unui proiect, eșuează și ele de cele mai multe ori. De ce?

Înțelegerea elementelor care deosebesc triumfurile de eșecuri a fost munca de o viață a profesorului de la Oxford Bent Flyvbjerg, supranumit „cel mai reputat expert din lume în materie de megaproiecte”. În Cum se fac lucrurile mari el identifică erorile de judecată și decizie care conduc proiectele, atât cele mari, cât și cele mici, la eșec, precum și principiile bazate pe cercetări științifice care vă vor face să reușiți în proiectele voastre.

Această carte distilează cele mai bune recomandări științifice privind planificarea marilor proiecte. Și probabil că este „chilipirul” secolului. Pentru câțiva dolari puteți să explorați cunoștințe care valorează mii de dolari, din cursurile de formare a directorilor executivi. Iar dacă din întâmplare sunteți un CEO sau un șef de stat, economiile vor însuma curând miliarde. — Philip E. Tetlock, coautor al cărții Superforecasting