O iarbă crește între două tăceri

Ea are nume de femeie

Și chip de zăpadă

......................................................

Ea zugrăvește cuvinte

Fără de umbră care vin

Din adâncul neliniștii

Ea scrie ca un trubadur

Ca o femeie care-și găsește-n

Lăuntru și-n dincolo

Hrana:

Focul de un albastru

Nemărginit

Ceea ce conturează succesiunea de portrete cu care ne încântă și ne tulbură Béatrice Libert este o veritabilă fenomenologie a feminității, sine ira et studio, un dicționar poetic al fascinantului peisaj interior al femeii, cu bunele și relele, cu măririle și căderile sale, cu tragicul și comicul său, cu bucuriile și deznădejdile sale, cu fandoselile ușurătății și sfâșierile iubirii profunde, cu disperarea, suferința și gloria martirajului celei înjosite, disprețuite, ucise. E suficient să parcurgi în sumar titlurile poemelor pentru a avea imaginea amplei palete de tipologii feminine, diversitatea fascinantă în care se întrupează femeia: de la inocentă la fandosită, de la sprințară la tăcută, de la rezistentă la repudiată, de la năuca modernistă la tragica Antigonă. Galerie de întruchipări poetice, încheiată cu impresionanta Elegie pentru o martiră. (HORIA BĂDESCU)