Unirea din 1918 a reprezentat începutul unei noi perioade în istoria poporului român în care obiectivul principal a devenit consolidarea unităþii teritorial-politice prin: făurirea unei economii unitare incluzând Vechiul Regat şi provinciile unite, ceea ce însemna existenta aceleiaşi structuri a proprietătii, o monedă unică, sistem unitar de credit şi fiscal, de transport şi comert, circulaþia liberă a capitalului şi fortei de muncă pe teritoriul statului; organizarea unitară a structurii politice, adică existenta câte unui singur organ suprem al puterii executive, legislative, judecătoreşti, o legislatie unică, un sistem de partide politice reprezentând interesele populatiei de pe întreg teritoriul national; promovarea unitătii culturale prin institutii (şcoală, biserică etc.), asociatii culturale şi instrumente (limbă, norme sociale) adecvate.