Spre deosebire de mecanicismul manipulator al celor mai multe scrieri de acest gen, cartea lui Jochen M. Richter o consider a fi nu doar originală, dar și provocatoare. Originală deoarece autorul a adus în prim-plan opinii ale unor persoane implicate în procesul extinderii UE și al negocierilor de aderare a României, iar nu formulările criptate ale rapoartelor insti­tuțiilor din Bruxelles, care, se vede și din spusele multor intervievați, conțineau frecvente jocuri de limbaj ale unor interese diferite. Provocatoare pentru că lucrarea, pe care editura clujeană Școala Ardeleană o publică în limba română, arată că o cercetare științifică serioasă a procesului aderării României la UE ar aduce nu doar o cunoaștere suplimentară, dar, mai ales, o înțelegere mai bună a ceea ce a fost și ce rezultate putea oferi poporului român șansa aderării și integrării europene. (Vasile Pușcaș)

În nouă capitole captivante, Richter își povestește expe­riența specifică și folosește interviuri cu participanți și co-creatori, de la eforturile de aderare ale României până la consecințele acestei acțiuni. Începând cu punctul de vedere european, s-ar părea că la Bruxelles a fost subestimată complexitatea problemei, în timp ce, din punct de vedere german, obligația morală a fost cea care a dominat, iar impulsul negocierilor a trebuit să fie folosit. Privind retrospectiv, Richter se întreabă dacă UE a fost îndeajuns de receptivă între 2004 și 2007. Pentru România, în orice caz, a fost șansa – poate ultima oportu­nitate – de a adera la râvnita comunitate de state. (Michael Gehler)

Cuprins
Cuvânt-înainte la ediția în limba română de Vasile Pușcaș
Prefață de Michael Gehler
Introducere
Capitolul 1 Punctul de plecare

Punctul de vedere european: complexitatea subestimată

Perspectiva germană: datoria morală

Viziunea românească: schimbări dramatice

Capitolul 2 Utilizarea impulsului

Era UE pregătită?

Momentul a fost, cu siguranță, corect, spun germanii

Pentru români, a fost fereastra lor de oportunitate

Capitolul 3 Apartenența la NATO și criza din Balcani

Procese separate? – O discuție europeană

O problemă geostrategică – pentru germani

Un test de loialitate – pentru români

Capitolul 4 Discuțiile privind Tratatul constituțional

O decizie înțeleaptă, dintr-o perspectivă europeană

Germanii subliniază că România a fost reprezentată în totalitate

Avântul ideilor noi sufocat de starea de spirit schimbătoare

Capitolul 5 Bilanțul criteriilor de la Copenhaga

Importanța consolidării instituționale – UE a făcut o greșeală

Pentru germani, statul de drept este fundamental

Câți euro se poate aștepta România să primească?

Rezumând dezbaterea de la prezidiu, ca să spunem așa

Un alt aspect – intrarea sub influență

Capitolul 6 MCV și problema corupției

MCV: de la clauza de salvgardare economică la super-clauza de salvgardare

MCV: un factor de sine stătător

MCV: o problemă care încă dă bătăi de cap și astăzi

Capitolul 7 Considerații finale ale persoanelor intervievate

Capitolul 8 De la Declarația de la Snagov până astăzi

Capitolul 9 Ce putem învăța pentru viitor?

Comisia recunoaște o mașinărie prea mare de legiferare

Germanii pledează pentru alternative

Românii se simt striviți de greutatea provocărilor

Propriile reflecții

Epilog

Despre autor

Și despre această carte

Persoane intervievate

Această carte nu ar fi fost posibilă fără

Anexa I: Cronologie selectivă

Anexa II: Declarația de la Snagov

Anexa III: Strategia de la Snagov