Produsele imaginarului descriptiv sunt, intr-o anumita privinta, creatii ale constiintei umane care ii permit acesteia sa-si depaseasca limitele in incercarea de descriere coerenta a naturii. Una dintre aceste limite se refera, de exemplu, la imposibilitatea creierului uman de a lucra simultan cu mai mult de sapte elemente distincte. Clarificarea anumitor aspecte esentiale cu privire la statutul ontologic al produselor imaginarului descriptiv in cadrul discursului stiintelor contemporane ale naturii a presupus asumarea unor pozitii explicite in chestiuni cum ar fi relatia dintre realism si fizica contemporana, problema constiintei umane, gradul de actualitate al fictionalismului german dezvoltat de Hans Vaihinger sau legatura dintre sinteza ontologica (concept introdus de fizicianul Tian Yu Cao) a unor concepte din fizica si substratul senzorial al unora dintre acestea (subiect tratat, printre altii, de Gilles Fauconnier). Ceea ce ramane ca trasatura dominanta a acestui tip de imaginar este "folosirea imaginatiei in limitele ratiunii", idee ce poate fi regasita sub diferite forme, in cugetarile multor filosofi si oameni de stiinta, de la Immanuel Kant la Albert Einstein.
Horia-Costin Chiriac
|
