Acest proiect editorial, prilejuit de implinirea a 100 de ani de la promulgarea Legii fundamentale din 1923, aduce in atentia cititorilor cinci anteproiecte de Constitutie intocmite in perioada 1919-1922, si anume: Organizarea Romaniei noi. Proiect de lege pentru modificarea Constitutiunei (Constantin Guran, Iasi, 1919); Ante-proiect de Constitutie intocmit de Cercul de studii al Partidului National-Liberal, cu o expunere de principii (Dimitrie Ioanitescu, Bucuresti, 1921); Anteproect de Constitutie pentru Statul roman intregit, cu o scurta expunere de motive (Romul Boila, Cluj, 1921); Ante-proect de Constitutie intocmit de Sectia de studii a Partidului Taranesc, cu o expunere de motive (Constantin Stere, Bucuresti, 1922); Noua Constitutie a Romaniei. Reflexiuni si ante-proiect (Constantin Berariu, Cernauti, 1922), carora li se adauga un proiect de modificare a Constitutiei din 1923, elaborat dupa 8 ani de la promulgarea acesteia (Studiu asupra reorganizarii Statului roman intregit. Anteproect de Constitutie, cu o scurta expunere de motive, Romul Boila, Cluj, 1931).

Cand m-am decis sa editez aceste anteproiecte ale Constitutiei din 1923 am avut in vedere nu numai importanta lor documentara intrinseca, ce isi pastreaza actualitatea si dupa un secol de la publicarea lor, ci si reconstituirea unor crampeie din gandirea constitutionala romana din anii ’20 ai secolului XX. Spun crampeie, deoarece in epoca problematica forjarii unui nou asezamant constitutional era o tema prioritara a vietii politice, cat si a opiniei publice. De la nivelul Palatului Regal, al Parlamentului sau al Guvernului si pana la presa de partid, reprezentanti de seama ai clasei politice si ai curentelor ideologice, ziaristi, corpul profesoral al universitatilor isi faceau cunoscute optiunile si solutiile constitutionale pentru o noua organizare a statului roman.

Din expunerile de motive ce insotesc anteproiectele Constitutiei din 1923, ca si din proiectul lui Romul Boila publicat in 1931 rezulta provocarile existente atunci si solutiile legislative promovate pentru solutionarea acestora. Unele provocari constitutionale existente in acea vreme sunt partial valabile si astazi, de aceea solutiile promovate atunci pot prezenta inca interes. Viitorii legiuitori constituanti, ca si membrii Parlamentului din actuala legislatura pot gasi in cele sase documente publicate nu putine teme de reflectie pentru activitatea legislativa sau, cine stie... pentru un nou proiect constitutional.

Prof. univ. dr. Cristian Ionescu