Teatrul a fost perceput, începând cu cea de‑a doua jumătate a secolului al XIX‑lea, ca fiind unul dintre cele mai importante mijloace de afirmare a identităţii culturale şi naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în educaţia şi emanciparea populaţiei. Cercetarea Manifestările teatrale ale societăţilor culturale româneşti din Sibiu, expresie a identităţii naţionale îşi propune să studieze activitatea cultural-teatrală de mare însemnătate care s-a conturat în cadrul societăţilor culturale româneşti din Sibiu, ca o formă esenţială de afirmare a identităţii şi unităţii culturale a românilor sibieni şi transilvăneni. Ne‑am propus să realizăm o cercetare detaliată a mişcării teatrale a societăţilor culturale româneşti din Sibiu, cu prezentarea succesivă a contribuţiilor aduse în acest domeniu de cele mai importante reuniuni culturale româneşti din Sibiu – Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român şi Reuniunea Sodalilor Români din Sibiu, devenită ulterior Reuniunea Culturală Naţională a Meseriaşilor Români din Sibiu. Societăţile culturale au contribuit la dezvoltarea teatrului românesc, promovând această formă de artă în rândul tuturor păturilor sociale şi creând premisele evoluţiei teatrului spre o formă de manifestare cu un scop nobil, acela al ridicării gradului de cultură. Manifestările teatrale organizate de societăţile culturale româneşti din Sibiu au reprezentat o parte semnificativă din ansamblul vieţii culturale a românilor din Sibiu, motiv pentru care am considerat oportună aducerea unor contribuţii la o istorie a teatrului local şi o analiză a acestor manifestări ale artelor spectacolului. Lucrarea va evidenţia faptul că teatrul a fost o formă de manifestare a identităţii naţionale a românilor din Sibiu şi Transilvania, cu un rol esenţial în afirmarea unităţii culturale şi naţionale, dar şi în emanciparea populaţiei româneşti din Sibiu şi din Transilvania. (Sorana Maier)