Adesea spunem că „o imagine face cât o mie de cuvinte” și mulți dintre noi ne gândim cel mai probabil la jurnalism, în special la jurnalismul bazat pe date, unde imaginile completează textul propriu-zis pentru a transmite, cu mare ușurință și în mod credibil, informații esențiale. Ce se întâmplă însă când imaginile induc în eroare sau nu sunt suficient de clare? Informația greșită se rostogolește cu rapiditate și efectele pot fi dezinformarea sau chiar manipularea în masă. Nu mai departe de 2020, pandemia de coronavirus ne-a demonstrat cât de importantă este acuratețea datelor prezentate în mass-media. Pornind de la exemple mai vechi sau mai recente de analiză a datelor și reprezentări grafice ale datelor, de la harta nouă a istoriei a lui Joseph Priestley, diagrama cauzelor morții în armată realizată de Florence Nightingale sau diagrama evoluției epidemiei de holeră în New York, până la WikiLeaks sau Panama Papers, acest volum ne familiarizează cu jurnalismul bazat pe date și cu narațiunile vizuale. După o introducere în terminologia specifică, sunt prezentate instrumente pentru găsirea datelor publice, modalități de a face analiză statistică în programul Excel, precum și resurse online pentru vizualizarea datelor.

Ce sunt jurnalismul de date și vizualizarea datelor • Instrumente pentru găsirea datelor publice. De ce contează numerele. Cum evităm minciunile statistice • Statistica cu Excel. O scurtă introducere aplicată la situația vaccinării anti-COVID • Gândirea vizuală și logica științifică: acuratețe la dublu. De la diagrame la cronologii, hărți statice sau animate • Infografice și tablouri de bord • Cinci categorii de diagrame pentru povești vizuale • Pandemia de coronavirus în România văzută ca un set de date