Principiul de bază al psihoterapiei cognitiv-comportamentale este acela că stările afective negative, cum ar fi depresia, anxietatea, panica, iritarea, precum şi comportamentele dezadaptative au la bază modul distorsionat în care oamenii gândesc despre ei înşişi, despre lume, viață şi viitor. Aceste idei și credințe eronate se sedimentează în timp, independent de nivelul intelectual, şi conduc la comportamente autoblocante şi autodistructive. Demersul terapeutic pune accentul pe tehnici de restructurare cognitivă și atitudinală, apelând la principiile învăţării pentru a obţine modificări în sfera comportamentului și provocând clienții să-și dezvolte un mod de gândire mai flexibil și rațional. Rezolvarea de probleme reprezintă o latură importantă a tratamentului, însă competențele dobândite sunt utile în variate situații de viață.

Psihoterapia este limitată în timp, are obiective clar definite, rezultate evidente, de cele mai multe ori posibil de cuantificat. Terapia cognitiv-comportamentală are rezultate eficiente în tulburările anxioase (anxietate generalizată, atacuri de panică, agorafobie, fobii multiple, fobie socială), depresive, în tulburările de stres posttraumatic, în cele cauzate de abuzul de substanţe, dar şi în cazuri mai complexe, cum ar fi, de pildă, tulburările de personalitate.