Preasfanta Fecioara Maria, Maica Domnului nostru lisus Hristos, are un loc bine definit in planul mantuirii lumii si in teologia ortodoxa. Ea a fost aleasa dintre toate neamurile ca la "plinirea vremii", Fiul Tatalui sa Se nasca dintr-insa. Dumnezeu Cuvantul S-a nascut din Preacurata Fecioara "sub lege, ca sa-i rāscumpere pe cei care erau sub lege", ca prin Jertfa si Invierea Lui sa ne izbavim de moarte si de osanda vesnica. Nascatoarea de Dumnezeu a dat trup Fiului ca noi sa dobandim infierea Tatalui si indumnezeirea Duhului. Devenind fii ai Celui Preainalt, ne-am facut si copii ai Maicii Domnului si primim pe Duhul Sfant Care Se roaga impreuna cu noi, zicand: "Avva, Parinte!". Cuvintele Sfantului Apostol Pavel, despre aceasta conlucrare a noastra cu Duhul Tatalui, scot in evident iubirea Parintelui ceresc, Care "asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel Unul-Nascut L-a dat ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viat vesnica". In aceeasi masura intelegem misiunea Fiului Care "S-a smerit pe Sine, ascultator, facandu-Se pana la moarte, si inca moarte pe cruce". Deci, iubirea divina e axa pe care poate fi delusita soteriologia, iubirea find si calea de a "descifra" mariologia ortodoxa.