Există o predispoziție certă a literaturii române pentru fantastic, îndeosebi pentru cel de inspirație folclorică. O demonstrează numeroși scriitori, de la Eminescu și Caragiale, până la Eliade și Cărtărescu. În timpul totalitarismului, fantasticul a constituit o formă de evaziune de sub presiunea tot mai puternică a ideologiei, refugiul în lumea imaginarului oferind o serie de iluzii compensatorii la marile probleme existențiale ale epocii. Genul sfidează normele, contribuind la înnoirea literaturii prin repudierea regulilor rigide ale prozei de factură tradițională. În locul excesului de rațiune și de rigoare, autorul de literatură fantastică alege cufundarea în reverie, ceea ce îi permite o libertate absolută. Considerată de Charles Nodier „singura literatură esențială”, povestirea fantastică reprezintă un captivant voiaj inițiatic în inima tainei. Ea i se adresează unui cititor care, în concurența acerbă dintre mister și adevăr, preferă întotdeauna mirajul, halucinația. Aducând mărturii despre existența unor lumi paralele, situate dincolo de barierele cotidianului banal și cenușiu, literatura fantastică deschide noi căi în investigarea profunzimilor psihicului uman. (GHEORGHE GLODEANU)

Gheorghe Glodeanu (9 decembrie 1957, Carei, judeţul Satu Mare) este absolvent al Facultăţii de Filologie din Cluj-Napoca (promoţia 1981), specializarea limba şi literatura română – limba şi literatura franceză. Titlul lucrării de licenţă: Metamorfozele timpului în proza fantastică a lui Mircea Eliade. Din 1996 este doctor în ştiinţe filologice al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu teza Poetica romanului românesc interbelic. O posibilă tipologie a romanului (coordonator ştiinţific: prof. univ. dr. Ion Vlad). Este profesor de literatura română la Facultatea de Litere a Centrului Universitar Nord din Baia Mare (Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca). A debutat în 1981 în revista Tribuna. De-a lungul timpului, a colaborat cu studii, articole şi recenzii la numeroase reviste de specialitate din ţară: Tribuna, Steaua, Familia, Vatra, România literară, Contemporanul, Flacăra, Caiete critice, Luceafărul, Jurnalul literar, Viaţa Românească, Poesis, Art Panorama, Piaţa literară, Mişcarea literară, Cahiers roumains d’études littéraires et culturelles, Argeş, Tabor, Însemnări ieşene, Mozaicul, România km 0, Paradigma, Alpha, Orizont Literar Contemporan, Verso, Euphorion, Diagonale, Pro Saeculum, Nord Literar, Memoria Ethnologica, Neuma, Caiete Silvane, Cronograf etc. După 1989, s-a numărat printre fondatorii şi principalii animatori ai unor publicaţii literare, precum Poesis şi Pleiade (din Satu Mare), Archeus, Nord Literar, România km 0 (din Baia Mare). În străinătate, a publicat în revistele Empireuma, Lateral, The Barcelona Review (Spania), Casa del Tiempo (Mexic), Origini. Romanian Roots (SUA), Europa (Serbia), Limba română (Republica Moldova). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 1998. Este autorul a 27 de volume de critică literară. Monografiile sale au vizat operele unor autori precum Mircea Eliade, Liviu Rebreanu, Anton Holban, M. Blecher, Mihai Eminescu (proza). A consacrat lucrări de sinteză romanului interbelic și contemporan, literaturii diasporei și a disidenței, poeticii jurnalului intim, literaturii fantastice românești și universale, poeziei românești, literaturii de avangardă, mitologiei și imaginarului ezoteric. A îngrijit ediţii din operele unor autori, precum: Urmuz, Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Camil Petrescu, Grigore Cugler, Anton Holban, Mateiu Caragiale, M. Blecher.