Când psihologul Richard E. Nisbett le-a arătat o scenă subacvatică animată studenților lui americani, aceștia s-au concentrat pe un pește mare care înota alături de pești mai mici. În schimb, observatorii japonezi au comentat asupra mediului din fundal – iar diferitele moduri de a vedea sunt un indicator al diferențelor cognitive profunde între occidentali și extrem orientali. După cum Nisbett demonstrează în Geografia gândirii, oamenii gândesc – și chiar văd – diferit lumea din cauza ecologiei, a structurilor sociale, a filosofiei și a sistemelor educaționale diferite, care datează din Grecia și China antice. Geografia gândirii documentează cercetările fundamentale ale profesorului Nisbett în psihologie culturală, abordând întrebări precum:

• De ce excelau vechii chinezi la algebră și aritmetică, dar nu la geometrie, precum grecii ca Euclid?

• De ce li se pare atât de greu extrem-orientalilor să distingă un obiect din mediul care îl înconjoară?

• De ce învață copiii occidentali mai repede substantivele decât verbele, când în Asia de Est situația este inversă?

Într-un moment al istoriei în care nevoia de înțelegere și de colaborare interculturală nu a fost niciodată mai importantă, Geografia gândirii oferă atât o hartă pentru orientare, cât și un proiect de punte metaforică având drept scop să ne ajute să ne întâlnim la mijlocul drumului.

„Geografia gândirii poate marca deschiderea unui nou front în războaiele științei.“ Publishers Weekly

„Descoperirile lui Nisbett ridică provocări deosebite presupozițiilor universaliste despre gândirea și inferența umane.“ Philadelphia Inquirer

„Nisbett provoacă cu îndrăzneală presupunerea că toți oamenii, de pretutindeni, gândesc la fel.“ Booklist

„Această carte remarcabilă aduce contribuții-cheie la educație, știință, sănătate, afaceri, politică, limbaj și religie.“ Library Journal