La nici doua decenii de la aparitia web-ului 2.0, democratia liberala se confrunta cu necesitatea de a-si upgrada modul de functionare: tehnologia provoaca schimbari radicale in toate aspectele vietii noastre. Modul in care functioneaza puterile legislativa, executiva si juridica nu face exceptie. Cand presa, pe care o numeam "a patra putere in stat", e la randul ei profund afectata de transformarile tehnice, economice si psihosociale care evolueaza intr-un ritm exponential, devine datoria fiecarei societati care pretuieste democratia si piata libera sa reflecteze asupra masurilor necesare pentru pastrarea echilibrului social.
Intr-o lume care se transforma rapid, necesitatea informarii corecte si a accelerarii educatiei media, cu accent pe componenta media/tech, devine o misiune cruciala - mai ales in societatea romaneasca unde democratia liberala nici macar n-a ajuns sa fie implementata si asumata total cand, iata, se afla deja sub presiune unui proces intens de tip "disruption". Lucrarea lui Antonio Momoc constituie o minutioasa analiza a evolutiei spatiului comunicarii politice, a modului in care escaladeaza populismul si dezinformarea asistata de algoritmi programati pentru profit, concluzionand cu necesitatea redefinirii locului si rolului jurnalismului si al jurnalistului, in sensul fundamental al profesiei: acela de a sluji strict si exclusiv interesul public.