Caracterul libertăţii morale este independenţa morală, bunătatea, curăţia, cuvioşia, voinţa liberă. Cel liber moral este împodobit cu toate virtuţile. Dreapta credinţă, dreptatea, adevărul şi conştiinţa încununează fruntea lui cu cununi împletite, cu floarea cea neveştejită. Trăind pe pământ întruchipează icoana dumnezeiescului Creator, a cărei frumuseţe o poartă întipărită înlăuntrul său. Căile lui sunt drepte, petrecerea lui e în cer şi, când se înalţă, devine netrupesc şi suitor la cer, şi acolo, unit cu corul îngerilor, Îl laudă pe Dumnezeu, Făcătorul şi Ziditorul său.
Caracterul falsei libertăţi este iubirea legii păcatului, de­pendenţa morală, subjugarea morală, răutatea, boala, or­­bi­­rea, mândria, neruşinarea, frica, îndrăznea­la, nebărbăţia, cele de jos, umilinţa, necuvioşia, ne­­dreptatea, minciuna, lipsa de conştiinţă şi toate ce­­le­lalte rele care îl spurcă pe om şi îl reduc la nimic. Cel ce nu este liber din punct de vedere moral întinează chi­pul lui Dumnezeu, şi omul, în cinste fiind, se aseamănă dobitoacelor celor fără de minte, este lipsit de cinste, este umilit şi se nimiceşte.
Rămânem liberi dacă vom asculta propovăduirea Mântui­to­rului nostru Hristos, rămânând întru El, ridicând crucea pe umeri şi urmându‑I Lui. Să ne le­pădăm aşadar pe noi înşine, despărţindu‑ne de le­gea tru­pului împreună cu patimile şi poftele lui, şi să ne luăm pe umeri crucea, răbdând pentru legea lui Dumnezeu orice rea pătimire.