Chiar dacă titlul cărții de față poate părea ușor intimidant prin noutatea conceptelor pe care le propune, el poate, deopotrivă, să constituie și motivul pentru care cititorul ar simți pornirea să treacă dincolo de o eventuală rezervă și să o răsfoiască. Rândurile care urmează își propun să îi îndemne la o lectură atentă pe toți cei care, într‐un fel sau altul, sunt preocupați de modul în care se achiziționează o limbă străină și, mai ales, pe cei curioși să afle care sunt avatarurile limbii române vorbite de străini.

Vorbim despre o carte cu o misiune grea, fiindcă inaugurează seria unor cercetări noi, aprofundate, consacrate limbii române ca limba a doua (RL2) sau ca limbă străină (RLS), care vine după o perioadă de lungă așteptare, la aproape o jumătate de secol de la profilarea instituțională a acestui domeniu de nișă al științelor filologice, marcat de numeroase prejudecăți cu privire la potențialul său de cercetare. Având în vedere că data oficială de naștere a RL2 este legată de înființarea primelor catedre de limba română pentru studenții străini, percepția asupra acestui domeniu este adeseori simplistă, limitându‐se, în genere, la dimensiunea sa didactică, în speță, la predarea limbii române vorbitorilor nonnativi, fără a se lua în seamă celelalte două componente esențiale: de cercetare sau de formare a specialiștilor.