"Nu încetăm să explorăm, și ultimul loc va fi cel din care am plecat; vom fi veșnic recunoscători." T.S. Eliot

lată o carte care conține mai multe cărți: memorialistică, jurnal intim, jurnal de război, reportaj, pagini de roman familial. Totul, pe fundalul unor evenimente istorice excepționale la care autorul a luat parte, plasate într-o geografie care se întinde din România şi din Basarabia până în îndepărtata Siberie (alta, dar la fel de fabuloasă precum aceea a lui C. Stere din În preajma revoluției). Traian Dobrinescu este un prozator care merită a fi citit. - Nicolae Manolescu

Siberia de la capătul drumului este odiseea lui Traian, un polytropos, personaj contradictoriu, deopotrivă idealist și pragmatic, energetist și contemplativ, cu gustul riscului și fascinația depărtărilor, dar și cu nostalgia răvăşitoare a rădăcinilor. Rătăcirile eroului coincid cu epoca romantică a anilor '90, timpul tuturor posibilităților și al ispitelor, când valurile libertății și ale afacerilor îl împing pe țărmuri primejdioase. lar dintre toate, Siberia, prinţesa sălbatică a zăpezilor nesfârşite, a votcii și a mafiilor, a măreției naturii şi a umilității celovekilor, îl ţine cel mai mult în mrejele ei. Developând propria istorie, Traian Dobrinescu narează cu acuitate și naturalețe de prozator realist, însă caută peste tot, cu suflet de poet, un grăunte de umanitate și de frumusețe. - Gabriela Gheorghișor

Un prozator al faptelor șocante, dar mereu atent la detalii. Cavalcada narativă din Nu te opri, nu te întoarce devine acum expresie estetizată ce asigură echilibru pentru întâmplări aproape neverosimile. Siberia de la capătul drumului este povestea fabuloasă a unui bărbat certat cu lucrurile cuminți și locurile călduțe, nesăbuit pe alocuri, sedus de împrejurări primejdioase (războiul din Transnistria, mafia rusească) sau cucerit de ținuturi fără liman (Siberia). O carte captivantă, uimitoare, cu oameni de toată mâna, fiecare spunându-și, în felul lui, povestea; un Bildungsroman al întâmplărilor insolite, al evadărilor și al căutărilor, în care rațiunea trece pe plan secund. - Eugen Negrici