Este o poveste despre evadare și trezire. O înaintare într-un labirint cleios, printre meandrele unei copilării cu escapade inițiatice în cimitirul satului și stratageme ingenioase de evitare a vestiarului școlii, printre primele experiențe erotice și ceața tânjirii după mângâiere. Între anvergura nimicitoare a unei mame abrutizante și spectrul suav al unui tată strivit de această stihie. Dintr-un Crângași cu moravuri provinciale și cartofi prăjiți în mult ulei, în care fericirea conjugală se confundă cu sfânta naturalețe, Tina încearcă să evadeze într-o lume posh, cu playlisturi, branduri și băuturi sofisticate – visul unei vieți bune, care să nu însemne o continuă zbatere în mizerie și grobianism. În drumul spre sine, se supune și se răzvrătește împotriva mitului că iubirea se măsoară în suferință. Deprinde, mai cu seamă, cum să-și ia în primire propriul trup, care pare să aibă o viață a sa, desprinsă de sine. Toate ipostazele descentrate ale Tinei se suprapun într-o imagine clară, într-un happy-end neconvențional, din care rezultă – cum altfel? – că suferința poate fi izbăvitoare.