Prilejul editarii sub egida Academiei Române a două volume de scrieri alese dintre cele ale istoricului Alexandru Zub, intru omagierea pasirii sale peste al saptesprezecelea lustru al vietii, nu poate fi decât unul fericit. Dintre cele două volume, primului i s-a binecuvenit (sub)titlul de Sinteza istoriografică.

Textele alese redau „treptele" mari ale respectivei sinteze: de la istoria critica la criticism; istorie si istorici din România interbelica; istoria de orizont inchis, prin tezismul marxist-leninist de pe timpul anilor 1948-1964, cu deschideri adevate comunismului national până in 1989; istoria strabattoare si, deodata cu societatea noastra, a tranzitiei spre starea proprie gândirii si trairii libere. Fiecare dintre „trepte" a fost ilustrata de istorici si de teme într-un evantai marcat de „schimbãri de oameni si de vremuri", cum atesta cuprinsul celui de-al doilea volum de scrieri alese zubiene. Nu a fost simplu, se întelege, de selectat textele ce au dat continut acestui volum. In ce s-a putut cuprinde, nu si-au avut locul, din motive de spatiu editorial sau de echilibru tematic, intregul sau pärtile mari ale unor carti fundamentale, textele splendidelor monografii consacrate de Alexandru Zub „inaintasilor" sãi, M. Kogălniceanu si V. Pârvan, necesitând, doar ele, un op cu mult peste întinderea fiecruia dintre cele două acum editate.

Textele despre Kogalniceanu si Pârvan au fost preluate din volume de note si studii istoriografice, cu inerente aparente de „dublura" fată de unele „pasaje" ale sintezei istoriografice. Asa cum, tot dintr-un volum de note si studii, au fost preluate si textele despre N. Jorga. Textul despre A. D. Xenopol si istoriografia română la vârsta sintezei ocupã, prin excelent, pozitia central in cuprinsul celui de-al doilea volum de scrieri alese. Dintr-un necesar spirit al proportillor discursive, nu si-au aflat locul in cuprinsul volumului textele unor articole, mai ales ocazionale si necesar succinte, consacrate de Alexandru Zub altor istorici, temelor istoriografice, selectia textelor a fost, desigur, riguroasa §i cumva marcata de subiectivitatea demersului editorial. Am cautat ca, tocmai intru mai buna relevare a unei ample sinteze istoriografice, sa serveascã, prin continutul sau tematic, cel de-al doilea volum de scrieri alese, cu valente, acestea, si de speciale.

Fiecare volum a căpătat, de aceea, sens tematic. Conform cutumei urmate in editarea volumelor colectiei Academiei Române de Carti de capatâi, am respectat, pentru cele de fata, stilul autorului, preferintele sale lexicale ori de intocmire a aparatului critic, precum si exigentele ortografice actuale ale limbii române.

Multumiri insufletite se cuvin doamnei Mihaela Răducã pentru culegerea computerizata a textelor si tehnoredactarea ambelor volume.