ORE FRANCEZE I (1973‒1977)

Emblematice mărturii ale unei lumi de o remarcabilă creativitate, dialogurile purtate de Ion Pop cu o suită de personalități ale culturii franceze impresionează prin sonoritatea marilor teme ce răzbat dincolo de filele cărților ori de cartografia vieții pariziene. Cel dintâi volum de Ore franceze captează un timp interstițial, unic și privilegiat, între ale cărui repere intuim o galerie de biografii exemplare, cu itinerare creatoare distincte. Pentru Ion Pop, a descoperi omul din umbra unei mari opere înseamnă, de fiecare dată, a descinde în arhitectura lăuntrică a interlocutorului său, pentru a căuta impulsul ideilor, zonele de interes ori afinitățile intelectuale ce conferă spațiului cultural francez o efervescență cu totul aparte. Parisul și, uneori, Geneva devin reperele unei geografii deopotrivă reale și spirituale, în care lumea de azi se întâlnește cu cea de ieri, iar noile explorări în lingvistică, psihanaliză și hermeneutică se întrepătrund adesea cu ecourile suprarealismului și avangardei literar‑artistice din primele decenii ale veacului trecut.

ORE FRANCEZE II (1981‒2001)

Reluată între anii 1981 și 2001, seria de convorbiri cu iluștri reprezentanți ai culturii franceze din ultimele decenii ale secolului al XX-lea stă sub semnul privirii retrospective și al unei stăruitoare explorări a relației dintre circumstanțele istorice și actul creator. În acest univers polifonic, în imediata apropiere a unor voci deja cunoscute, ajunse la vârsta deplinei afirmări, descoperim numeroși scriitori de o frapantă originalitate, dar și reprezentanți de seamă ai unor importante curente de gândire. Cu finețea și minuțiozitatea intelectualului pasionat de geneza și receptarea operei artistice, Ion Pop își afirmă deschiderea spre noi teme de dialog, precum spectacolul lumii literare franceze, jocurile de semnificații și autonomia limbajului, construind totodată temeinice punți culturale între Franța și România. Pe fundalul de lumini și umbre al memoriei, întrebările sale se îndreaptă, și de data aceasta, spre plasma biografică din care se cristalizează o conștiință critică sau artistică, întemeiată pe principiul libertății spiritului.