Atașamentul, această primă legătură interumană a unui copil, este baza pe care se contruiesc relațiile de mai târziu, încrederea în sine, modul în care omul se raportează la lume și la el însuși. Iar când fundația este nesigură, tot ce așezăm deasupra se prăbușește. Pare puțin deconcertant să te gândești că iubitul te-a părăsit din cauza atașamentului tău evitant sau că nu avansezi în carieră pentru că ai pornit în viață cu un atașament anxios. Vestea bună este, însă, că stilul de atașament poate fi schimbat la orice vârstă. Vei găsi în această carte o metodă sigură, testată și care funcționează.
Aceasta presupune renunțarea la anumite obiceiuri care, deși în copilărie ți-au fost de folos, acum te țin pe loc – cum ar fi tendința de a căuta perfecțiunea, de a evita sarcinile dificile, de a le face celorlalți pe plac, de a te vedea într-o lumină negativă. La capătul acestui drum te așteaptă propria viață, pe care vei învăța s-o conduci și să ți-o asumi. E o metodă în 8 pași, ce pot fi abordați în orice ordine, cu explicații, exemple și exerciții, simplu de înțeles și de pus în aplicare. Iar beneficiile se măsoară în termeni de emoții pozitive și relații împlinite.

Pe măsură ce vei citi această carte vei afla care sunt toate modurile prin care fericirea și bunăstarea ta sunt sabotate de perfecționismul stresant, de încercarea epuizantă de a le face celorlalți pe plac, de străduința frustrantă de a rezolva probleme sau de alte asemenea încercări dificile. Vei putea să înțelegi că ai ajuns aici fără să fie vina ta, din cauza a ceva ce se cheamă „atașament nesecurizant“ din copilăria ta. Vei înțelege de ce faptul de a fi responsabil ca adult pentru alegerile, cuvintele și acțiunile tale te poate elibera de capcanele dureroase ale încercării de a fi perfect, de a le face celorlalți pe plac și de altele asemenea.

Câte părți din tine însuți ai renegat când erai mic? Râdeai zgomotos și ți sa spus că trebuie să fii mai reținut? Sau că te agățai prea tare, erai prea plângăreț, fericit, trist, apăsător, plictisitor, serios, rece, răutăcios și așa mai departe? Leam cerut clienților mei dintrun grup să completeze afirmația „Mie frică să nu cumva să…“ Răspunsurile lor nu mau surprins: „În copilărie eram prea tăcut și retras, iar familia mea e foarte sociabilă și vorbăreață. Am învățat să mă forțez să mă prefac sociabilă“. Sau: „Familia mea părea să recompenseze copiii care nu prea aveau autonomie și le oferea mai multe laude, mai multă îngrijire și mai multă atenție“. Sau: „Vorbeam prea mult. Eram prea activ. Prea energic. Prea emoțional și dramatic. Îmi spuneau tot timpul să mă calmez. Acum, ca adult, mi sa spus că sunt prea serios. Nu știu să mă simt bine și să mă relaxez. Ei, poftim!“
Tracy Crossley este psiholog, coach, autor și gazdă a podcastului Freedom from Attachment: Living Fulfilled, Happy and in Love. Tratează clienți cu o gamă largă de probleme comportamentale și relaționale.