Psihologia multimilor este una dintre cele mai influente lucrari de psihologie sociala din istorie, scrisa de Gustave Le Bon, creatorul disciplinei psihologiei sociale.

Cartea a avut un rol esential in crearea acestui domeniu de studiu, analizand in detaliu comportamentul maselor si a avut un impact profund nu numai asupra lui Freud, ci si asupra unor maestri ai controlului multimilor din secolul XX, precum Hitler si Mussolini - ambii fiind posibil sa se fi folosit de observatiile sale ca un ghid pentru a starni pasiunile populare.

Le Bon prezinta modul in care multimile tind sa gandeasca, modul in care exprima emotii exagerate, rapiditatea cu care actioneaza, fara o gandire coerenta si despre intoleranta generala a multimilor. Individul care devine parte a unei multimi tinde sa se piarda pe sine si se simte invincibil, deoarece este constient de similitudinea de mentalitate si de scop a tuturor celor care il inconjoara. Le Bon remarca modul in care indivizii devin entitati necugetate ale Turmei si pot fi pusi in mod inconstient sa faca acte, care pot fi fie de mare criminalitate, fie de eroism.