Poprirea domină executarea silită, frecvența acesteia în practica executării silite fiind însemnată în comparație cu alte modalități ale executării silite care pot opune incidente și eforturi serioase ale organului de executare. Deseori, poprirea se confundă cu executarea silită, fiind modalitatea acesteia care asigură singură satisfacerea rapidă și discretă a creanței creditorului. Pentru creditori, poprirea apare ca mijlocul de forță, violent și deopotrivă facil de urmărire și îndestulare a creanței, în timp ce, în rândul debitorilor, poprirea a căpătat de multă vreme o reputație neplăcută și antipatii.
Studiul – obiect de cercetare al tezei de doctorat a autorului, coordonate de prof.univ.dr. Viorel M. Ciobanu și prof.univ.dr. Traian C. Briciu – este rezultatul investigației imbricate a reglementărilor, doctrinei și a peste 15.000 de hotărâri judecătorești din România.
Lucrarea are ambiția de a semnala și dezlega subiectele controversate din teoria popririi, prin construirea unui inventar cuprinzător și ordonat al problematicilor ridicate de aceasta.

Cristian-Paul Lospa

Doctrina juridică română cunoaște abordări de referință asupra instituției popririi, dar prezenta lucrare prezintă avantajul de a valorifica într-o manieră exhaustivă cercetările anterioare și, suplimentar, de a expune problematica în lumina prevederilor noului Cod de procedură civilă, răspunzând unor aspecte particulare, desprinse din modul de interpretare și aplicare a acestuia.
Apreciez că, prin bogăția informațiilor, aspectelor de practică neunitară analizate, soluțiilor avansate și a bazei bibliografice valorificate, lucrarea dlui Cristian-Paul Lospa reprezintă un material util atât pentru practicienii, cât și pentru teoreticienii dreptului și se înscrie în lucrările de referință dedicate acestei importante teme.

Prof.univ.dr. Traian C. Briciu