MHER ISRAELIAN (născut la 5 iulie 1974, în Erevan) este diplomat militar și scriitor armean, absolvent în 1996 al Facultății de relații internaționale a Universității de stat din Erevan, capitala Republicii Armene. Are o carieră de douăzeci de ani, constând în studii și activitate politică în SUA, în Belgia, în Austria și în alte țări. În anii 1996-2004 a făcut parte din secția de colaborare militară internațională din cadrul Ministerului apărării din Armenia. În 2001 a activat la Centrul european de cercetări pentru securitate „George Marshall” din Germania, iar în 2004 a lucrat la Colegiul de apărare NATO din Italia. În 2004-2016 a avut funcții în Belgia în cadrul delegației armene de cooperare cu NATO. În 2011 a fost demobilizat cu grad de colonel din forțele armate ale Republicii Armene și, în același an, printr-un decret al prezidențial, a fost numit consilier de stat clasa a doua în serviciul special civil. Din 2016 este adjunct al șefului secției de politică defensivă în Ministerul apărării din Armenia.

Israelian și-a început activitatea literară în 2013, după moartea tatălui său, scriitorul Vrej Israelian (1949-2013). Prima lui creație, Sângele apă nu se face, îl are ca protagonist chiar pe acesta; de altfel, într-un recent interviu, el avea să declare că scrierile sale sunt scrisori adresate tatălui. Colaborează la presa literară: Gracan tert (Gazeta literară), revista Uniunii Scriitorilor din Armenia, și Graniș, publicație literară pe internet. Editura Antares din Erevan i-a publicat șase volume de autor: nuvela Până să murim, trebuie să trăim (2015), romanul Eu sunt regele lumii (2019), nuvela-basm Expediția într-o uitare de sine a celor trei A (2024), culegerile de schițe Noroc câinesc pe un vechi drum armenesc (2017), Singura și unica planetă (2021), Minciună dulce sau cozonac amar (2024).

Mher Israelian este posesorul unor premii literare: Derenic Demircian pentru cea mai bună proză a anului, Stepan Aladjadjian pentru cel mai bun roman, Levon Ananian (premiul special), Graniș pentru cea mai bună proză a anului (de șapte ori). Scrierile lui au fost traduse în engleză, spaniolă, rusă, georgiană, arabă și, acum, română.