Natalia Hariton face parte din galeria de critici tineri, de formaţie academică, foarte dotaţi, exigenţi şi pregătiţi să înnoiască relieful teoretic al studiilor literare autohtone. Cartea ei operează cu filtrul conceptual „continuitate-ruptură”, pentru a urmări îndeaproape mişcările de sens şi viziune ale criticii literare de tranziţie (1985-2010) şi a evalua fenomenologia spectacolului metaliterar (dar şi culisele acestuia!), cu toate sinergiile, fracturile şi desincronizările tematico-stilistice, care au recondiţionat mecanismele interne ale discursului critic. Autoarea deconstruieşte percepţii şi interpretări tradiţionaliste, chestionează clişee hermeneutice şi propune o viziune proaspătă şi originală despre mersul criticii autohtone de la sine şi pentru sine spre lume şi cu lumea.

Nina CORCINSCHI

Critica literară din Basarabia reuşeşte să se impună drept un discurs critic asumat datorită înfăptuirii mai multor proiecte: definirea şi promovarea paradigmei post-moderniste, stabilirea principalelor direcţii şi tendinţe ale generaţiei ʼ80, sincronizarea pe principiul estetic a literaturii autohtone cu formele cele mai active ale literaturii române, dar şi cu literaturile din spaţiul european, reevaluarea poziţiei faţă de tradiţie, asumarea plenară a spiritului critic ş.a. Prin urmare, monografiile, studiile, eseurile şi multiplele texte de întâmpinare (prefeţe, postfeţe, recenzii), semnate de criticii Andrei Ţurcanu, Vitalie Ciobanu, Eugen Lungu, Emilian Galaicu-Păun, Nicolae Leahu, Lucia Ţurcanu sunt decisive în înlăturarea criticii proletcultiste (în anii perestroikăi) şi diminuarea forţei de impact a celei etico-estetice (perioada postcomunistă). Voinţa de ruptură a criticilor generaţiei ´80 derivă din nevoia de a fi acceptată ideea că discursul scriitorilor şi criticilor din Basarabia se racordează la mişcarea ideilor din spaţiile românesc şi occidental şi dovedeşte că aceştia scriu nu doar cu şi pentru sine, în interiorul graniţelor geografice, ci scriu cu lumea.

Natalia HARITON