“În Căutarea timpului pierdut este o operă atât de meditativă, încât transcende toate canoanele occidentale de judecată. (…) Proust nu e interesat de istoria socială, de eliberarea sexuală sau de afacerea Dreyfus (deşi el l-a sprijinit activ pe Dreyfus). Salvarea estetică este proiectul major al romanului. Proust îl concurează pe Freud ca mare creator de mituri în epoca haotică. Istoria pe care o creează este o idilă vizionară, descriind maturizarea naratorului, de la Marcel până la romancierul Proust, care, în ultimul volum, îşi revizuieşte conştiinţa şi e capabil să-şi modeleze viaţa printr-o formă de Inţelepciune.” (Harold Bloom)

Volumul II: La umbra fetelor in floare

Frumusetea regiunii de la Balbec, fericirea iubirii pentru Albertine s-ar dezvalui nu in trairea nemijlocita a acestor sentimente, ci doar in amintirea care le repeta, prin care noi castigam distanta, perspectiva fata de ele si, ceea ce este hotarator pentru Proust, posibilitatea unei analize comprehensive. (...) Proust rastoarna bine-cunoscuta teza a primatului vietii si a caracterului pur reflexiv al literaturii, conform careia aceasta din urma ar putea crea doar cu mult efort iluzia vietii. Arta nu este o copie a vietii, ci, dimpotriva, abia in arta se implineste pe sine. - Walter Biemel

Volumul III: Partea dinspre Guermantes

„Proust a ştiut să adapteze puterile unei vieţi interioare deosebit de bogate şi meșteșugit lucrate la expresia unei mici societăţi care vrea să fie şi trebuie să fie superficială. Prin actul său, imaginea unei societăţi superficiale reprezintă o lucrare profundă. Ar trebui folosit atât de mult spirit acolo? Merita obiectul atât de multă grijă şi o atât de neobosită. atenţie? – Merită din plin să fie luat in considerare.” (PAUL VALERY)

Volumul IV: Sodoma si Gomora

„Cu Proust se deschide o nouă eră în istoria marelui roman francez. În unicul scop de a-i delimita mai bine originalitatea…, putem spune totuşi că el îl depăşeşte pe Flaubert prin inteligență așa cum îl depăşeşte pe Balzac prin calități literare și pe Stendhal prin înțelegerea vieții și a frumuseții. Prin urmare, va trebui să-și ia rangul de fondator al unui regat pe care nu îl impărtăşeşte cu nimeni altul.” (Robert-Ernst CURTIUS)