În anul 1979, José Saramago porneşte într-o lungă călătorie prin ţara sa, de la nord la sud, care se va încheia în vara anului următor. Rezultatul acestei explorări este Călătorie prin Portugalia, o carte dedicată în primul rând portughezilor, însă nu exclusiv lor, menită să actualizeze o multitudine de informaţii istorice şi culturale, să schimbe clişeele patriotarde pe care timpul şi sistemele educaţionale le-au împământenit în minţile tuturor şi să refacă un traseu al adevărurilor şi al frumoaselor legende ce populează o lume în pericol de a fi dată uitării. Când Saramago a hotărât să scrie o carte despre Portugalia, şi-a dorit ca ea să fie diferită de altele cu acelaşi subiect: i-a reuşit pe deplin. Notându-şi impresiile de călătorie despre ţara pe care o iubea mai mult decât pe oricare alta, Saramago a pus Portugalia într-o lumină pe care numai un scriitor genial o putea născoci. Fie că descrie o fortăreaţă medievală sau donjoanele întunecate ale unui castel, face locurile pe care doar turiştii le mai vizitează astăzi să prindă viaţă şi să-şi spună singure povestea.